Regal Literar

Flori Bungete: Serbarea iubirii

Autor: Flori Bungete

Din cele mai vechi timpuri oamenii au celebrat iubirea. Locuri diferite, moduri diferite, date calendaristice diferite, sfinți diferiți, aceași temă: o poveste de dragoste, de cele mai multe ori, imposibilă.

În China, sunt două zile în care se omagiază dragostea. Una dintre ele, Festivalul Qixi, are o vechime de peste 2000 de ani și se celebrează în a șaptea zi din luna a șaptea, după calendarul chinezesc și are la origine dragostea neîmplinită dintre un muritor și o zână.

Într-o altă parte a lumii, în Slovenia, Sf. Gregoy”s Day, se sărbătorește pe 12 martie și are ca semnificație începutul primăverii și renașterea naturii și a iubirii. În această zi, se dăruiește celor dragi câte o prăjitură cu miere, în formă de inimioară.

În Spania, Saint Jordi”s Day, este omagiat pe 25 aprilie și este ziua în care bărbații dăruiesc femeilor trandafiri roșii, ca simbol al iubirii pasionale și frumuseții, iar ei primesc în schimb o carte.

Nici Țara Galilor nu e ocolită de iubire. Sfânta Dwynwen”s Day, cunoscută ca și Ziua Îndrăgostiților, se sărbătorește pe 25 ianuarie și are la bază povestea de dragoste dintre un tânăr prinț și o frumoasă prințesă. Cum căsătoria lor era imposibil de înfăptuit într-un final, tânăra fată , cu ajutorul lui Dumnezeu, devine călugăriță la o mănăstire și este recunoscută ca protectoare a îndrăgostiților. În această zi, îndrăgostiții oferă femeilor iubite Lingura Îndrăgostiților. Este o lingură de lemn sculptată, fiecare element având semnificația lui, ceea ce face ca aceasta să se transforme într-o adevărată declarație de dragoste.

Dincolo de ocean, pe 14 februarie, se celebrează, cu mare fast Sf. Valentine”s Day. În ciuda faptului că Sf. Valentin nu apare, la această dată, în niciun calendar orthodox, această sărbătoare a pătruns, de ceva ani și în Europa. Se spune că, preot preot fiind, acesta, în ciuda tuturor opreliștilor, numai de Dumnezeu știut, a cununat un păgân cu o creștină. În această zi îndrăgostiții își fac cadouri, ceea ce a făcut ca, în timp, Valentine”s Day să devină o sărbătoare mai mult comercială.
Nu același lucru putem spune despre Dragobete, sărbătoarea românilor, celebrată pe 24 februarie, numită și Cap de Primăvară sau, în unele locuri, Năvalnicul, cu origini adânci în cultura și tradițiile poporului nostru. Cunoscută mai întâi în zona Olteniei și a Munteniei, s-a răspîndit repede în toate regiunile etnologice ale țării. Indiferent de legenda care se ascunde în spatele a celui care a fost Dragobete, semnificația este aceeași: ziua în care natura prinde din nou viață, păsările se împerechează, semințele încolțesc, tinerii se logodesc, băieții se prind frați de cruce și fetele de surate. Și mai este ziua-n care…

La-nceput de primăvară
Când mai e omăt pe-afară,
Năvalnicul, năvălește,
Suflet de fată topește.

Năvalnic sau Dragobete,

Le zăpăcește pe fete.

Le-ncurcă potecile,

Le sucește mințile.

 

Din zăpada mieilor,

Fetele topesc de zor

Să-și facă descântece,

Bune pentru dragoste.

 

De este vreme frumoasă,

Se duc dis de dimineață,

Fete mândre și flăcăi,

Să culeagă ghiocei.

 

La întoarcere în sat

Ele se pun pe-alergat,

Iar flăcăii când le prind

Peste mijloc le cuprind,

 

Și le sărută cu dor,

Așa-n văzul tuturor.

Dragostea-și pecetluiesc,
De nuntă se pregătesc!

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *