Regal Literar

Liliana Popa, despre „zonele de noblețe ” ale pictorului Florin Șuțu

Soluția nu este aceea de a te risipi în căutări, ci de a aprofunda ceea ce ai găsit”. Interviu cu pictorul Florin Șuțu
Florin Șuțu

Florin Șuțu are plenitudinea artistului ce stăpînește desenul, arta compoziției, impunerea genurilor alese de el însuși. Florin Șuțu creează tipuri umane, tipologii dovedind fiecărui privitor că se află dinaintea unui portretist de mare forță și rafinament plastic. Dsenele sale sînt viguroase, dinamice uneori și atît de cuminți alteori, dar atît de căutate. Florin Șuțu are sintagme grafice ce înglobează culoarea densă ori transparentă.

Vibrația interioară a personajului, MAMA, chipul învăluit de o puritate firească, atmosfera substanței picturale aduc plăcerea de a privi și totuși un gînd nu-mi dă pace – sufletul artistului se suprapune, e acolo. Reprezentarea chipului mamei îmi amintește de prima La Pietà a lui Michelangelo. Știți de ce emoționează grupul statuar ? Fecioara are aceeași vîrstă cu Iisus coborît de pe cruce, și ochii închiși exprimă atîta durere. Chipul tănăr și curat al mamei pictate de Florin Șuțu este un dar pe care cred că și l-a făcut lui însuși, dar și nouă, privitorilor.

 

 

O altă lucrare – Porți la care nu se bate, poarta dintre lumi, delimitări. Stilul acrililicelor,  al pastelurilor sînt realizate în manieră liberă cu propriile interpretări stilistice, în funcție de cum domină subiectul/ tema sau de cum și cît este de dominat. Extraordinară interpretare, îmi amintește de FURTUNA lui Giorgione, cerul filtrat de lumini, încărcat cu fulgere ce stau să cadă, rovinele ce se lasă ghicite, ireale, ruinele.

Florin Șuțu manifestă o predilecție pentru peisaj ? Nu, este un artist complet – autor contemplativ al pesajului, atent al naturilor statice alese și propuse de el, pasionat al portretelor, are o detașare imperceptibilă și reușește o mare gamă de posibilități picturale.

Nu reușesc să realizez ce temperament are, nu l-am cunoscut personal, dar are o libertate în execuție și un firesc, o fluiditate a desenului ce alunecă de la înnorări spre înrourări, în cerurile senine sau înnorate…. De multe ori imaginile sale liric-emotive de un pitoresc cald devin convingătoare, iar privitorul spectator se oprește și….e și el acolo.

 

„Iarnă în mahala”

acrylic/pânză, 80×80 cm, 2020.

Alb-negrul întrebuințat adeseori de Florin Șuțu adaugă o notă de mister personal fiecărui tablou. Fiecare lucrare are configurată astfel povestea, dar are viață….E un altfel de univers pictural cu care ne obișnuise Florin Șuțu, riguros observat și construit. Are luciditatea a ceea ce face sau își propune, alunecă liric,  demontrând că se avîntă spre zonele de noblețe ale artei.


10 februarie 2021

 

LILIANA POPA

Liliana Popa – istoric de artă și membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România.
A absolvit Facultatea de Istoria și Teoria Artei –  Universitatea Națională de Artă din București și a urmat, în 2002, Cursuri  de Renaștere  la Institutul Michelangelo din Florența – Italia (Michelangelo Institute of Florence – Via Ghibellina, 88, 50122 Firenze, Italia), fiind prima româncă înscrisă la Institutul Michelangelo din Florența. Din 1990, este reporter, redactor la Radiodifuziunea Română (str. General Berthelot nr 60- 64).

Volume de poezie :

1. Portretul în oglindă – editura Tracus Arte, 2014;

Volum lansat: 7 aprilie 2014, la Muzeul Literaturii din bd.Dacia 12.

Cronici literare: Emil Lungeanu în revista „Luceafărul”, Mircea Bîrsilă în revista „Argeșul”.

Prefața de Ioan Groșan, semnal editorial de Horia Girbea în revista „Luceafărul”;

2. Stăpână pe tăcerea mea – editura ART Creativ, 2015; volum lansat la librăria Sadoveanu de pe bd. Magheru.

Cronici literare: Nae Georgescu în revista „Cronica din Iași”, Mircea Bîrsilă în revista „Argeșul”; cu o postfață de Daniel Cristea Enache;

3. Luna nu intră niciodată pe fereastră – editura Tracus Arte, 2018;

Volum lansat 20 ianuarie 2018 la Muzeul Literaturii din str. N.Cretulescu.

Cronici literare: Ana Dobre și Mircea Bîrsilă;

4. Nu mai cred în distanța dintre paralele – editura Betta, 2020;

Volum editat în urma acordării premiului special  „Clara Mărgineanu” din cadrul „Concursului Național de Poezie Radu Cîrneci”, ediția a III-a, organizat de revista „Arena Literară” și „Asociația Difuzorilor și Editorilor – Patronatul Cărții”.

 

Volume de interviuri:

1. Contemporani în mileniul III – volumul I – editura Semne, 2018;

2. Contemporani în mileniul III – volumul II – editura Semne, 2019.

Coordonator al Cenaclului literar ‘Poeții cetății’ și organizator de evenimente culturale la: Casa Memorială „Tudor Arghezi – Mărțișor”, Palatul Brâncovenesc de la Mogoșoaia; Muzeul Național al Satului ”Dimitrie Gusti”, Muzeul de Istorie și Artă al Municipiului București.

A colaborat/colaborează cu  articole, interviuri, informații, cronică plastică, cronică teatrală, comentarii culturale, la zeci de reviste de cultură, printre care:  ”Contemporanul”, ”Luceafărul”, ”Argeșul”, ”Literatura”, ”Cenaclul de la Păltiniș”, ”Cronica de la Iași”, ”Poesia”, ”Luceafărul de dimineață”, ”Arena literară”, ”Viața Românească”, ”Curtea de la Argeș”, ”Teatrul de ieri și de azi”, ”Convorbiri literare”, ”Discobolul” ș.a., și ține zilnic agenda culturală pe pagina Prietenii Radiodifuziunii Române și pe pagina InfoArt.

E dificil, într-o epocă post-postmodernistă, cu o tradiție ce devine pe zi ce trece sufocantă, să mai obții efecte de expresivitate. Liliana Popa își asumă această dificultate. Versurile ei sunt pline de referințe, aluzii, semne culturale, dar într-un discurs ce respiră firesc, evitând prețiozitatea. Naturalețea se obține greu și se pierde ușor, de regulă, într-un parcurs liric scurt, în care fiecare cuvânt contează. Autoarea câștigă însă pariul acesta, și pare pregătită să susțină, creativ, altele. (Daniel Cristea-Enache)

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *