În ordine culturală, două fenomene explozive au însoțit molima abătută asupra umanității în iarna-primăvara acestui an. Pe de o parte, este vorba despre explozia în mediul online a ofertei și a comsumului de produse cultural-artistice, pe de alta, despre tot ceea ce s-a produs cultural, științific și artistic în directă relație cu noul coronavirus și pandemia provocată de acesta. Majoritatea instituțiilor culturale ale lumii s-au trezit nu doar cu casele, ci și cu porțile închise – teatre, filarmonici, opere, cinematografe, muzee, săli de expoziție, biblioteci etc– încă de la începutul lunii martie.
Se credea că, exceptînd ceea ce publicul avea în proprietate personală, accesul la actele de cultură și artistice va fi complet blocat. Și atunci, a intervenit miraculos internetul, cultura și artele zburdînd în cyberspațiu. Oferta a fost imensă, iar accesul în cea mai mare parte gratuit. Problema a devenit nu penuria ofertei culturale, ci dimpotrivă, urieșenia acesteia. Prin urmare, toți am trăit mai degrabă angoasa alegerii decît pe cea a privațiunii de produse culturale. De cînd a început pandemia, am postat pe blogul meu, sute de linkuri către ofertele culturale propuse de mari insitituții din întreaga lume. Sigur, am văzut multe spectacole, concerte, filme etc, am „vizitat” mari muzee, am citit și multe cărții descărcate din bibliotecile virtuale, dar consumul meu a fost infim. Să ne gîndim doar că o singură bibliotecă virtaulă oferea peste 100 de milioane de titluri, iar Festivalul Geroge Enescu sau Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu au oferit la liber cam tot ceea ce aveau mai bun în arhivele edițiilor anterioare! Sigur, pandemia, aceasrtă pandemie, va mai dura în jur de un an, pînă la descoperirea unui vaccin fiabil și a unor tratamente specifice, așa că mai este vreme de văzut, ascultat, citit etc. Și nici nu știm ce ne va rezerva viitorul! Cred că avem o soluție de criză în ce privește accesul la cultură și artă în asemenea condiții. Ar mai trebui rezolvată problema finanțării insituțiilor de profil. Arunci cînd casierile sînt închise, banii trebuie să sosească de undeva, de la bugete, din mecenat etc, producția culturală și artistică au costuri, uneori foarte mari, imposibil de acoperit din resursele proprii și în vremurinormale.
Dar a existat și celălalt fenomen exploziv, cel legat de coronavirus și pandemia ca atare. Nu am urmărit progresele științei în general, nici măcar pe cele ale cercetării medicale, dar de data aceasta nu am avut încotro, mă privea direct și urgent. La început, nu se știa mai nimic despre virus, iar anunțarea pandemiei a fost întîrziată de OMS cu cel puțin o lună și jumătate. Ca să-i acopere pe „tovar-șii chienzi” se spiune, ceea ce este foarte posibil. Dar după aceea cazurile au început să crească amenințător, sistemele medicale și-au dovedit precaritatea în astfel des situații etc, a început o luptă contracronomentru. Sute de laboratoare din întreaga lune sînt angajate în bătălia pentru obținerea vaccinurilor, se încearcă producerea unor medicamente speifice, iar în practica spitalicească au fost testate puzderie de medicaemnte care aveau altă destinație. Unele păreau să facă minuni, dar apoi s-a renunțat la ele. Altele dădeau rezultate numai asupra unor anumite forme ale bolii ș.a.m.d. Între timp, a fost studiat mai bine virusul și întreaga sa fenomenologie. Progresele au fost cumva uluitoare dată fiind unitatea redusă de timp, puțin peste patru luni, în care s-au înregistrat.
Dar obsesia virsului, a efectelor sale, nu doar medicale, nu i-au bîntuit – și nu îi bîntuie – doar pe medici, aceasta s-a inculcat în mibțile tuturor. Pe cale de consecință, a apărut o uriașă „literatură”, legată mai ales de pandemie și de efectele atît de numeroase și complicate ale acesteia, o literaturp produsă de filosofi și specialiști în științele antrologice, istorici, juriștik, economiști, scritori și artiști de toate felurile. Izolarea, carantina, distanțarea socială – slavă Domnului că au rebotezat-o fizică! -, purtarea măștii produc o mulțime de noi comporytamente, angoase, puzderi de trăiri interioare caracteristice vremurilor a-normale. Trebuie ca psihologii, psihiatrii, antropologiii și sociologii să analizeze ăi să se pronunțe și foarte mulți o fac. Probabil că efectele economice ale aceztei crize sanitare vor fi mai terifiante decît criza însăși, econimiștii analizeazză, UE și guvernele naționale pregătesc planuri de relansre. Istoricii au readus în atenție alte pandemii prin care a trecut umanitate. Nu puține sînt problemele juridice legate de restrîngerea unor drepturi și libertăți constituționale pe durată diverslor stări de speciale, de urgență, de alertă etc. Deocamdată, numai legea marțială n-a fost introdusă… Nicăieri.