Am comentat în articolul trecut două fenomene culturale explozive concordante cu pandemia care s-a prăbușit asupra lumii pe la mijlocul iernii trecute. Pe de o parte, explozia ofertei cuturale online și pe cale de consecință a consumului, pe de altă parte, o fantastică dezlănțuire a forțelor creative din științe, arte, literatura, muzică etc, plecată de la pandemie însăși. Pe acest fond de evenimente și reflexii asupra acestora, la mijlocul lui mai au apărut la Iași două masive volume colective dedicate situației prin care trecem.
Prima, Pan-demon 2020 și Covid – 19. O carte document despre primăvara anului 2020, a apărut la Editura Sedcom Libris, are 405 pagini, format mare, și reunește 41 de autori. A doua, Covid – Colivia noastră, a apărut la Editura Institutul European, sub coordonarea lui Laurențiu Șoitu, are 392 de pagini și reunește 48 de autori. Impresionante. Cu excepția președintelui Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, nici un alt autor nu este prezent în ambele culegeri. Numai prima dintre cărți poartă subtitlul „o carte document”, dar în fapt sînt amîndouă, optzeci de autori, din cam toate domeniile științelor despre om, inclus desigur și medicina, depun mărturie asupra experienței cumplite prin care încă trecem. Nu toate sînt mărturii subiective, relatînd propriile experiențe și trăiri – ci încercări de analiză, de evaluare, fiecare autor optîn pentru instrumentele disciplinei de elecțiune: medicina, psihologia și/ sau psihiatria, econimia, dreptul, sociologia, artele.
Uneori, frustrarea mea legată de raritatea abordărilor mai literare este compensată de cîte un specialist, cum procdează, de pildă, sociologul Mihai Dinu Gheorghiu care, relatînd asupra experienței izolării sale de două săptămîni la revenirea din Franța înt=ro România atunci carantinată, își amintește că are în urmă o carieră criptică. Sigur, nu face abstracție de pregătirea sa de psiholog și sociolog, dar îi este un excelent „disrtus mixt”, ca să spun așa. Am mai mult noroc de cronici subiective” în volumul de la Sedcom Libris, în care am și eu cîteva fragmente din Jurnal din celulă și ogradă, unde autorii din zona literaturii și artelor trec de 10!
În schimb, în celălalt volum, sînt oleacă uimit să găsesc 8 autori din zona cultelor, nu doar a celui ortodox, din fericire, și încă vreo trei, să le spun „popiți”. Un sfert? Mi se par prea mulți, indiferent că ierarhic sînt distibuiți, de la patriarh și episcopi la consilieri și preoți de tînd. Pînă la urmă, virusul e de la chinezi, nu de la Dumnezeu, așa că acesta nu are vreo datorie să ne protejeze, doar ne-a trimis în lume cu liber arbitru! Cum și cu leacurile și vaccinurile stăm cum stăm, iar starea sistemului medical nu este impecabilă, sîntem de fapt pe cont propriu. Toți. Și vom culege după cum semănăm!
Nu pot repovesti sau rezuma tot ceea ce au scris peste 80 de autori, dar trecînd peste micile mele observații, cred că cele două cărți ar trebui să existe în biblioteca noastră. Nu pentru a le citit de la cap la coadă deodată, ci pentru a le deschide din cînd în cînd la un autor sau altul. Oricum, mi se pare interesant că primele cărți care măturisesc despre „zgomotul și furia” acestei primăveri au apărut la Iași…