Când Steaua către zări se duce,
parcă ar merge înapoi –
Iisus coboară de pe cruce
şi se ascunde printre noi.
Se mută pomii în văzduh.
Devine lacrima privire.
Se umplu pietrele de duh
şi, iată-le, prind să respire.
Cel Înviat e printre noi,
dacă aud cum, blând, tresare
sub paşi, sămânţa de trifoi
şi încolţeşte în cărare.
Cum raza Stelei din înalt
vestind se-aude mai departe:
– Iisus cel Sfânt a Înviat!
Iar cine-nvie n-are moarte!