Regal Literar

Liliana Popa: Petre Terescenco – un poet megaromân

Petre Terescenco

Petre Terescenco realizează un „edificiu” liric pe cît de echilibrat, pe atît de evident. Sensibilitatea poetului, structurală, divulgă starea interiorității sale în „cîmpul” poematicului şi, deopotrivă, stringenţa autoreflexivă şi autoreferenţială a discursului său liric. Poeziile sale vin parcă dintr-o ladă de zestre a unui popor care se deschide în fața celor ce îi citesc sau ascultă catrenele.

Versificația aleasă este cea clasică, dar apropiată de folclor, ivită din taina „tăcerii”,  imaginarul poetic influențează gândirea liric. Elementele de versificație folosite – versul, strofele, măsura, rima și ritmul  – sînt apropiate de cele populare. Rima încrucișată sau îmbrățișată este perfectă, silabele care rimează, fiind identice, iar ritmul iambic, piciorul metric alcătuit din două silabe, cu accentul pe a doua silabă.

Modul de a privi realitatea imediată și cea imaginată de poet nu demonstrează modul dual de „a fi” în lume, atît de actual și de des întîlnit. Petre Terescenco îl plasează pe cititor într-o geografie literară românească, este un redutabil căutător și născocitor. Granița dintre vis și realism este doar o poartă pentru cel care își găsește inspirația stihurilor, într-un sat uitat sau în satele care au fost cîndva și continuă să existe în imaginația fiecăruia dintre noi.

Meșteșugurile, obiceiurile, tradițiile par surse inepuizabile pentru ivite din basmele românilor.  Meșteșugurile, obiectele create de-a lungul timpului de un popor sînt însăși cultura acelui popor. Petre Terescenco are o energie desprinsă din peisagistica locurilor de el știute, irepetabil, fără ambiția de a scrie în forme fixe, dar, cu putere de schimbare, vine cu Făt-Frumos, cu Cosînzenele sale, cu zei și zmei, rămînând un megaromân.

 

LILIANA POPA

Liliana Popa – istoric de artă și membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România.
A absolvit Facultatea de Istoria și Teoria Artei –  Universitatea Națională de Artă din București și a urmat, în 2002, Cursuri  de Renaștere  la Institutul Michelangelo din Florența – Italia (Michelangelo Institute of Florence – Via Ghibellina, 88, 50122 Firenze, Italia), fiind prima româncă înscrisă la Institutul Michelangelo din Florența. Din 1990, este reporter, redactor la Radiodifuziunea Română (str. General Berthelot nr 60- 64).

Volume de poezie :

1. Portretul în oglindă – editura Tracus Arte, 2014;

Volum lansat: 7 aprilie 2014, la Muzeul Literaturii din bd.Dacia 12.

Cronici literare: Emil Lungeanu în revista „Luceafărul”, Mircea Bîrsilă în revista „Argeșul”.

Prefața de Ioan Groșan, semnal editorial de Horia Girbea în revista „Luceafărul”;

2. Stăpână pe tăcerea mea – editura ART Creativ, 2015; volum lansat la librăria Sadoveanu de pe bd. Magheru.

Cronici literare: Nae Georgescu în revista „Cronica din Iași”, Mircea Bîrsilă în revista „Argeșul”; cu o postfață de Daniel Cristea Enache;

3. Luna nu intră niciodată pe fereastră – editura Tracus Arte, 2018;

Volum lansat 20 ianuarie 2018 la Muzeul Literaturii din str. N.Cretulescu.

Cronici literare: Ana Dobre și Mircea Bîrsilă;

4. Nu mai cred în distanța dintre paralele – editura Betta, 2020;

Volum editat în urma acordării premiului special  „Clara Mărgineanu” din cadrul „Concursului Național de Poezie Radu Cîrneci”, ediția a III-a, organizat de revista „Arena Literară” și „Asociația Difuzorilor și Editorilor – Patronatul Cărții”.

 

Volume de interviuri:

1. Contemporani în mileniul III – volumul I – editura Semne, 2018;

2. Contemporani în mileniul III – volumul II – editura Semne, 2019.

Coordonator al Cenaclului literar ‘Poeții cetății’ și organizator de evenimente culturale la: Casa Memorială „Tudor Arghezi – Mărțișor”, Palatul Brâncovenesc de la Mogoșoaia; Muzeul Național al Satului ”Dimitrie Gusti”, Muzeul de Istorie și Artă al Municipiului București.

A colaborat/colaborează cu  articole, interviuri, informații, cronică plastică, cronică teatrală, comentarii culturale, la zeci de reviste de cultură, printre care:  ”Contemporanul”, ”Luceafărul”, ”Argeșul”, ”Literatura”, ”Cenaclul de la Păltiniș”, ”Cronica de la Iași”, ”Poesia”, ”Luceafărul de dimineață”, ”Arena literară”, ”Viața Românească”, ”Curtea de la Argeș”, ”Teatrul de ieri și de azi”, ”Convorbiri literare”, ”Discobolul” ș.a., și ține zilnic agenda culturală pe pagina Prietenii Radiodifuziunii Române și pe pagina InfoArt.

E dificil, într-o epocă post-postmodernistă, cu o tradiție ce devine pe zi ce trece sufocantă, să mai obții efecte de expresivitate. Liliana Popa își asumă această dificultate. Versurile ei sunt pline de referințe, aluzii, semne culturale, dar într-un discurs ce respiră firesc, evitând prețiozitatea. Naturalețea se obține greu și se pierde ușor, de regulă, într-un parcurs liric scurt, în care fiecare cuvânt contează. Autoarea câștigă însă pariul acesta, și pare pregătită să susțină, creativ, altele. (Daniel Cristea-Enache)

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *