We, the outliers / Noi, cei aleși
We, the outliers. We, the underdogs.
We, the survivors of the “Lord of the Flies” island. Yes, that one.
We, the accidental renegades.
We are the “coup de théâtre”. We are the ones down 3-5 in the fifth set, when the opponent has two match points; then we fight back in style and save them and 20 minutes later we win the Grand Slam. Which makes Rage think that God is unfair and Envy believes we’re lucky. So, we do it consecutively twice; and thrice.
We can’t help it. We love the feeling. You give us purpose, we give you meaning.
We are the meaning of the smile; what could no longer be, is.
For what we are is continuously in the process of becoming.
For perfection is a state in motion.
We, the spirited horses.
We, the Stalker that no one needs, but every unfaithful scientist takes advantage of, remember?
We, the ones who carry the pain as the snail carries the shell.
We don’t have friends, we only have ourselves.
We, the two-in-one individual and the Persona.
We – the dark siders. We – the light finders.
We, who found faith one moment before we were about to lose it.
We don’t get old, because we never had youth.
We are the troubled ones. For a very good reason.
And today here comes our revival!
*********************************
Noi, cei aleși. Noi, cei fără șanse.
Noi, supraviețuitorii insulei „Împăratul muștelor”. Da, acea insulă.
Noi, renegații din întâmplare.
Noi suntem „lovitura de teatru”. Suntem cei conduși cu 3-5 în ultimul set, când adversarul are două mingi de meci; luptăm cu stil și le salvăm, iar 20 de minute mai târziu câștigăm Marele Șlem. Ceea ce face ca Furia să creadă că Dumnezeu este nedrept și Invidia e convinsă că suntem norocoși. Astfel că, o facem consecutiv de două ori; și de trei ori.
Nu ne putem abține. Iubim sentimentul ăsta. Voi ne oferiți un scop, noi vă dăm sens.
Noi suntem sensul zâmbetului; ceea ce putea să nu mai fie, este.
Pentru că, ceea ce suntem, este într-un continuu proces de devenire.
Pentru că perfecțiunea este o stare în mișcare.
Noi, caii înțelepți.
Noi, Călăuza de care nu are nevoie nimeni, dar de care fiecare om de știință necredincios profită, îți amintești?
Noi, cei care purtăm durerea, precum melcul își poartă cochilia.
Nu avem prieteni, ci doar pe noi înșine.
Noi, cei doi într-un singur ins și Persona.
Noi – întunecații. Noi – căutătorii de lumină.
Noi, care am găsit credința cu o clipă înainte să o pierdem.
Nu îmbătrânim, pentru că nu am avut niciodată tinerețe.
Noi suntem cei tulburați. Dintr-un motiv foarte întemeiat.
Și astăzi noi renaștem!
Noi, Călăuza de care nu are nevoie nimeni, dar de care fiecare om de știință necredincios profită, îți amintești?
Noi, cei care purtăm durerea, precum melcul își poartă cochilia.
Nu avem prieteni, ci doar pe noi înșine.
Noi, cei doi într-un singur ins și Persona.
Noi – întunecații. Noi – căutătorii de lumină.
Noi, care am găsit credința cu o clipă înainte să o pierdem.
Nu îmbătrânim, pentru că nu am avut niciodată tinerețe.
Noi suntem cei tulburați. Dintr-un motiv foarte întemeiat.
Și astăzi noi renaștem! OMUL, cu blîndețea lui, cu gîndirea lui curată, cu revelația ce i se deschide și totuși apare un….daimon