Regal Literar

Liliana Popa – Cenaclul Muzeul Satului, mai 2021

Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” împlinește 85 de ani, pe 10 mai 1936, fiind inaugurat oficial „Muzeului Satului Românesc”, în prezența Regelui Carol al II-lea, a membrilor guvernului, a oficialităților Bucureștiului, precum și a elitei culturale din acea vreme din care făcea parte profesorul Dimitrie Gusti însuși. Cu acest prilej, în perioada 10 – 17 mai, are loc o serie de evenimente menite să marcheze împlinirea acestei vârste pentru unul dintre cele mai vizitate muzee din țară. Și pentru că anul acesta se împlinesc și 100 de ani de la nașterea MS Regele Mihai I al României, iar muzeul a fost înființat cu sprijinul Fundației Culturale „Principele Carol” și din 29 septembrie 2020 i-a fost acordat Înaltul Patronaj al Majestății Sale Margareta, Custodele Coroanei Române, activitățile dedicate celor 85 de ani de neîntreruptă activitate, se vor desfășura sub titlul generic „Muzeul și Regalitatea”.

Ceremonia oficială de deschidere a Zilelor Muzeului Satului va avea loc, astăzi, la ora 13:00, în cadrul acesteia, în premieră, fiind acordate două titluri onorifice de „Ambasador al Muzeului Satului” unor personalități care au promovat și susținut valorile tradiționale și identitare românești, acad. Georgeta Stoica și acad. Sabina Ispas, împreună cu Romfilatelia va fi lansat Întregul poștal aniversar „Muzeul Satului-85 de ani, (1936-2021)

 

Să ne cunoaștem poeții:

Cosmin Andrei Tudor

Cosmin Andrei Tudor este o adevărată revelație în literatură. Volumul său de poezie i-a adus Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru debut, în anul 2019, la 21 de ani. Este cel mai tînăr membru … În 2020, i-a apărut primul volum de teatru, iar în 2021 debutează și în proză cu un volum, o culegere de povestiri “BALERINA”. I-am prezis, și cred cu tărie, după ce i-am citit proza scurtă, că va fi un mare scriitor !

În proză, are capacitatea de a alege teme, identitatea personajelor, identitatea ce o redefinește, interpretări, de fapt o multiplicitate a interpretărilor ce devine o clarificare etică, timpul o revărsare a clipelor ce provoacă des-figurări ale personajelor sale, timpul, ce se întoarce înapoi și îi obligă pe protagoniști să trăiască în lumi paralele.

Cosmin Andrei Tudor se joacă aparent cu timpul și timpurile, cu spațiul stabilit de el, aduce în prim-plan binele, frumosul, adevărul, creează o armonie, dar apar și incertitudini, cel ce va conștientiza fiind desigur, cititorul. Sublimul – devine o intensitate conținută, luciditatea cuprinsă într-o vrajă a realului se transformă în desvrăjire, pasiunile nu își estompează conturul, clipele capătă intensitate, pe măsură ce povestea se derulează, curge…

Povestirile sale, încremenite în atemporalitate, par o încercare de regăsire ființei și așa creează, apar personajele non-arhetipale, cu identități proprii dar cu neputința de a-și alege propria viață, propriul deznodămînt. Temele alese de Tudor Cosmin sînt dragostea, nedreptatea, iluzia, vraja, moartea. În “Noaptea marii răzvrătiri sangvine“, își ucide personajul principal ca într-un spectacol al aporiilor morale și metamorfozelor lipsite de înțeles, un spectacol trist al încarcerării ființei, martor fiind universul întreg.

Cosmin Andrei Tudor  simte nevoia mereu să caute/definească limitele binelui și răului decantînd valoarea de nonvaloare. Dinamica imaginilor ce se succed amețior uneori și  timid,  în clarobscur alteori, prin simple aparențe, curge atît de firesc, încît ai impresia, de la prima citire, că autorul îți este cunoscut, că l-ai mai întâlnit cîndva…

Cosmin Andrei Tudor are claritate și transparență, ocolește temele bucolice, preferînd realul receptat de el însuși, ce devine oglinda unei stări de spirit, iar sentimentele, trăirile, emoțiile personajelor creionate în peniță fină, se topesc în sentimentul iminenței sfîrșitului ca unică alternativă, chiar dacă nu de fiecare dată e o  salvare…..

Femeie „patru anotimpuri” – Rodica Rapeanu | Cafeneaua sufletelor

Rodica Râpeanu

Pe poeta Rodica Râpeanu o percepi ca pe o avalanșă ce nu mai poate fi oprită odată pornită, ca pe o flacără….Apoi descoperi adevăratele fire și realizezi că, la Rodica Râpeanu, a scrie e complementar cu a fi, cu a trăi…o reală autoritate artistică. Poezia sa, cînd puternic senzuală, tandră, cînd cinică, ironică, descoperă o ființă ce, cu greu, își regăsește prezentul fără trecut. Universul, trecutul, existența seamănă cu un alfabet cu semne, ale căror sensuri unii le-am pierdut. Temele alese de poetă sînt cele frecventate de stihuitori, dar totuși accentul cade pe iubirea pentru țară, popor, neam. Rodica Râpeanu demonstrează că trecutul modifică prezentul…

Video aici

LILIANA POPA

Liliana Popa – istoric de artă și membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România.
A absolvit Facultatea de Istoria și Teoria Artei –  Universitatea Națională de Artă din București și a urmat, în 2002, Cursuri  de Renaștere  la Institutul Michelangelo din Florența – Italia (Michelangelo Institute of Florence – Via Ghibellina, 88, 50122 Firenze, Italia), fiind prima româncă înscrisă la Institutul Michelangelo din Florența. Din 1990, este reporter, redactor la Radiodifuziunea Română (str. General Berthelot nr 60- 64).

 

Volume de poezie :

1. Portretul în oglindă – editura Tracus Arte, 2014;

Volum lansat: 7 aprilie 2014, la Muzeul Literaturii din bd.Dacia 12.

Cronici literare: Emil Lungeanu în revista “Luceafărul”, Mircea Bîrsilă în revista “Argeșul”.

Prefața de Ioan Groșan, semnal editorial de Horia Girbea în revista “Luceafărul”;

2. Stăpână pe tăcerea mea – editura ART Creativ, 2015; volum lansat la librăria Sadoveanu de pe bd. Magheru.

Cronici literare: Nae Georgescu în revista “Cronica din Iași”, Mircea Bîrsilă în revista “Argeșul”; cu o postfață de Daniel Cristea-Enache;

3. Luna nu intră niciodată pe fereastră – editura Tracus Arte, 2018;

Volum lansat 20 ianuarie 2018 la Muzeul Literaturii din str. N.Crețulescu.

Cronici literare: Ana Dobre și Mircea Bîrsilă;

4. Nu mai cred în distanța dintre paralele – editura Betta, 2020;

Volum editat în urma acordării premiului special  “Clara Mărgineanu” din cadrul “Concursului Național de Poezie Radu Cîrneci”, ediția a III-a, organizat de revista “Arena Literară” și “Asociația Difuzorilor și Editorilor – Patronatul Cărții”.

 

Volume de interviuri:

1. Contemporani în mileniul III – volumul I – editura Semne, 2018;

2. Contemporani în mileniul III – volumul II – editura Semne, 2019.

Coordonator al Cenaclului literar ‘Poeții cetății’ și organizator de evenimente culturale la: Casa Memorială „Tudor Arghezi – Mărțișor”, Palatul Brâncovenesc de la Mogoșoaia; Muzeul Național al Satului ”Dimitrie Gusti”, Muzeul de Istorie și Artă al Municipiului București.

A colaborat/colaborează cu  articole, interviuri, informații, cronică plastică, cronică teatrală, comentarii culturale, la zeci de reviste de cultură, printre care:  ”Contemporanul”, ”Luceafărul”, ”Argeșul”, ”Literatura”, ”Cenaclul de la Păltiniș”, ”Cronica de la Iași”, ”Poesia”, ”Luceafărul de dimineață”, ”Arena literară”, ”Viața Românească”, ”Curtea de la Argeș”, ”Teatrul de ieri și de azi”, ”Convorbiri literare”, ”Discobolul” ș.a., și ține zilnic agenda culturală pe pagina Prietenii Radiodifuziunii Române și pe pagina InfoArt.

E dificil, într-o epocă post-postmodernistă, cu o tradiție ce devine pe zi ce trece sufocantă, să mai obții efecte de expresivitate. Liliana Popa își asumă această dificultate. Versurile ei sunt pline de referințe, aluzii, semne culturale, dar într-un discurs ce respiră firesc, evitând prețiozitatea. Naturalețea se obține greu și se pierde ușor, de regulă, într-un parcurs liric scurt, în care fiecare cuvânt contează. Autoarea câștigă însă pariul acesta, și pare pregătită să susțină, creativ, altele. (Daniel Cristea-Enache)

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *