Pr. psih. Rafael Vintilă: „senzația corporală este cea mai joasă formă de conștiință și ar trebui să fie subordonată dorințelor spiritului”

Este cunoscut faptul că înțelegerea psihologiei este, de obicei, corelată cu aspectele de sănătate mintală. Majoritatea oamenilor consideră psihologii ca fiind clinicieni și consilieri. Puțini înțeleg că psihologia este știința comportamentului, a cunoașterii și a emoției. Și mai puțini recunosc psihologia ca știință. În acest sens, am abordat-o prin prisma preotului și psihologului Rafael Vintilă, autorul cărții Pledoarie pentru Ortodoxie (apărută în 2020 la editura Agaton), și l-am rugat să răspundă la câteva întrebări.

Pr. psih. Rafael Vintilă: „senzația corporală este cea mai joasă formă de conștiință și ar trebui să fie subordonată dorințelor spiritului”

Ce ne puteți spune cu privire la psihologia spiritualității dumneavoastră, la cum v-ați dezvoltat pe parte personală de când activați în acest domeniu? Cum definiți psihologia?

Despre mine pot să spun că m-am orientat mai mult spre latura socială, ador lucrul cu oamenii și urmăresc să le înțeleg comportamentul, ma regăsesc în emoțiile multora dintre ei, îmi place ca ei să își împărtășească din gânduri cu mine. Domeniul psihologic este unul care presupune învățare continuă, pe tot parcursul vieții. Psihologia este catalogată drept știință, o știință ce nu lasă loc plictiselii, ci interpretărilor. Psihologia ajută să te înțelegi ca om, ca individualitate, să dezvolți comportamente, să fii empatic. Științific, psihologia se axează pe sănătate și pe opusul acesteia, boala.

Ce îl influențează pe om, din punct de vedere spiritual?

Ca să vă ofer un răspuns la această întrebare, o sa încep prin a aprecia corpul ca organ al conștiinței lumii. Acesta informează individul despre plăcerile conținute în lumea exterioară, prin simțurile sale corporale ale văzului, sunetului, mirosului, gustului și atingerii. După părerea mea, senzația corporală este cea mai joasă formă de conștiință și ar trebui să fie subordonată dorințelor spiritului.

La persoanele instabile din punct de vedere psihologic, această ierarhie este perturbată, mai specific corpul convinge facultățile superioare să consimtă la satisfacerea impulsurilor sale. Dacă nu este contestat de conștiință, corpul poate în cele din urmă înrobi sufletul. Există o strânsă legătură între spiritualitate și sănătatea mintală și acest lucru s-a demonstrat de atâtea ori în studiile de profil.

Azi, suntem influențați de o multitudine de sarcini pe care le avem de îndeplinit de dimineața până seara. Față de perioada preistorică, de exemplu, viața astăzi este mult mai complexă, iar dorințele rigide pe care le avem legate de job, de familie, de cercul de prieteni ne induc o stare de spirit negativă. Omul este influențat de tot ce se petrece în jurul său, de la atmosfera din familie și până la mediul comunitar.

Pe dumneavoastră ce v-a influențat cel mai mult, spiritual vorbind?

Încep prin a spune că totul ne influențează în viață, toate lucrurile cu care avem contact, toate situațiile prin care trecem. Spiritual, cel mai mult m-a influențat, încă de la o vârstă fragedă, mersul la biserică. Biserica mi-a permis crearea unei relații personale și permanente cu Dumnezeu. În timp, Biserica mi-a oferit șansa de a reflecta asupra recunoștinței pentru că practicând recunoștința, am putut reformula situațiile negative sau frustrante în oportunități de învățare. Mai mult, Biserica m-a conectat social.

De asemenea, sunt întotdeauna uimit de sentimentul de liniște care mă cuprinde în momentul în care pășesc în Biserică. Este un loc plin de calm și de bucurie. Biserica mi-a arătat ce înseamnă grija, caritatea, iertarea, m-a ajutat să devin un om mai bun. Și azi, în aceste vremuri tumultoase pe care le trăim, Biserica este locul unde găsesc un sens mai profund al vieții mele.

Până nu demult, pentru unii dintre noi, a merge la psiholog era un subiect tabu. S-a schimbat această atitudine a omului modern sau am rămas înrădăcinați încă în concepțiile din trecut?

Într-adevăr, a merge la psiholog era un tabu în trecut. Este vorba aici despre un stigmat social, care nu s-a produs fără un motiv, tratarea sănătății mentale fiind o practică ce  are o istorie lungă și violentă. În zilele noastre, lucrurile se schimbă lent, dar având în vedere istoria turbulentă a psihologiei, cu siguranță va fi nevoie de timp pentru ca oamenii să-și schimbe percepția. Prezentarea înșelătoare a tulburărilor psihologice în filme și cărți poate fi, de asemenea, motivul din spatele concepțiilor greșite despre sănătatea mintală.

Oamenii ar trebui să înțeleagă că îngrijirea sănătății cuiva nu se limitează doar la sănătatea fizică, ci include și sănătatea mintală. În opinia mea, faptul că psihoterapia este încă „tabu” depinde foarte mult de subcultura în care trăiești. Din păcate, mulți oameni încă o consideră rușinoasă, deși sunt și mulți care înțeleg că mersul la psiholog este un tratament pentru o afecțiune reală.

În ultima perioadă, campaniile de informare asupra acestui subiect atrag, în special, tinerii care și-au dat seama că psihologul este cel ce ajută la găsirea unui echilibru emoțional, te ajută să îți înțelegi gândurile și emoțiile și are capacitatea de a te aduce la nivelul la care te poți ajuta singur.

În opinia dumneavoastră, care considerați că sunt problemele psihologice cele mai proeminente în societatea actuală?

În primul rând, aș vrea să menționez depresia. Avem de-a face aici cu un sentiment negativ îndelungat și care afecteaza viața de zi cu zi. Depresia poate face să te simți fără speranță, disperat, vinovat, lipsit de valoare, nemotivat și epuizat. Îți poate afecta stima de sine, somnul, apetitul și sănătatea fizică. Pe locul doi, aș pune anxietatea, care este deseori confundată cu depresia.

Anxietatea este ceea ce simțim atunci când suntem îngrijorați, încordați sau speriați, în special în legătură cu lucrurile care urmează să se întâmple sau despre care credem că s-ar putea întâmpla în viitor. Mai pot menționa apoi fobiile, problemele cu alimentația, schizofrenia, tulburările obsesiv-compulsive, tulburările de personalitate. În toate aceste cazuri, psihoterapia are un efect benefic asupra pacientului si poate reduce sau elimina simptomele. De altfel, cel mai bun leac pentru un corp bolnav este o minte liniștită.

În mod sigur, ați ajutat multe persoane care v-au cerut ajutorul. Există un caz care v-a impresionat?

Mă impresionează multe cazuri și pe parcursul carierei cu siguranță mi le voi aminti. Din ele am avut de învățat cel mai mult. Dar ceea ce am învățat până acum este faptul că noi, oamenii, avem răspunsurile la toate neliniștile noastre în noi, rolul psihologului este doar de îndruma înspre descoperire.

Care dintre punctele forte pe care le aveți credeți că sunt cele mai importante în activitatea dumneavoastră?

Cred că interesul meu natural pentru poveștile de viață ale oamenilor și comportamentul uman în general mă fac să fiu un bun ascultător și observator. Ascultătorii buni sunt, de fapt, destul de rari în afara cabinetului de terapie, după părerea mea. Dacă poți cultiva abilitatea de a încetini și de a te îngriji cu adevărat de ceilalți cu o minte deschisă, suspendând judecata, acesta poate fi un avantaj pentru tine indiferent de cariera pe care o ai.

 

One thought on “Pr. psih. Rafael Vintilă: „senzația corporală este cea mai joasă formă de conștiință și ar trebui să fie subordonată dorințelor spiritului”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.