O viață întreagă avem întrebări: Cine face lumea? Ce e viața? Unde ne ducem? Cum e cerul? Un om dintr-un cătun are răspunsul lui pentru întrebările tale. L-a aflat dormind sub cerul liber, păzind oile. Nu din cărți, ci din sufletul lui. Înțelepciunea lui ne dă de gândit…Oare suntem pe poteca cea bună?
„Corpul aiesta a omului e lut, dar scânteia dumnezeiască, sufletul, se duce la Dumnezeu. Tăte-s trecătoare. Pe lumea asta nu e nimic. E un vis. Așe cum te-ai culca deseară și te scoli dimineață.”
de la minutul 13:10