NODURI ȘI SEMNE
Trăim de azi pe mâine
între geneză și apocalipsă,
fără să observăm că ni se vând zile,
la cântar, cu lipsă.
ne prindem într-o horă cu vecia,
fremătând alături de nicicând
într-un allegretto,
visând crâmpeie dintr-o poveste uitată
în pinacoteca lui Tintoretto.
un cântec de orgă mângâie vitraliile
cu înstelări potop,
noi ne adăpostim în casa întâmplărilor
dintr-o fabulă de Esop.
la braț cu Heraclit, străbatem
noduri și semne
ca să aflăm gustul unei existențe
mai demne.
iubiri ancestrale,
în sânge, ne ard,
pe cea mai înflăcărată, am adăugat-o
într-un cocteil dinamitard.
sfidând abisul, urcăm noi trepte
spre zenit,
în prejmă-ne veghează invidia
c-un obraz ridat și cătrănit.
ne trăim viața ca pe-o sărbătoare
într-un basm,
fără să știm că-i mai adăugăm
un pleonasm.
ECHIVOCITATE
Mi-am îmblânzit singurătățile cu tristețe,
suspine și disperări înzigurate
venite, într-un picior, să mă răsfețe
când chipu-ți nu-ncepuse să se arate.
casă cu foișor, eu mi-am făcut,
cu trăsnete, tu mi-ai acoperit-o,
cu păreri de rău și râs prefăcut,
iar eu tot mai mult te-ndrăgesc, iubito.
eu sunt răspunsul fără întrebare,
tu ești întrebarea ără răspuns,
eu, unu dinte numerele pare,
tu, tocmai echivocul nepătruns.
se prea poate să fie și invers
cum toate sunt în acest Univers.
MIRESMELE ALTUI VEAC
Torcea, pe pripă, caier alb, bunica
fir răsucit spre încâlcit trecut,
bunicu-și vindea poveștile pe nimica,
mie-mi zbura gândul spre necunoscut.
iubirea doinea mereu pe ulicioară,
cu voce de aramă, cânta frunza-n crâng,
lumină pură curgea dintr-o vioară,
vulcan se zbuciuma sub umărul meu stâng.
ceva mă atrage azi spre rădăcină,
mă arde depărtarea unui foc străvechi,
patimi nestinse toacă vremea haină,
o taină a clipei îmi bubuie-n urechi.
se surpă-n mine visuri hazardate,
cad umbre vagi de dincolo de lume,
o obsesivă-ntrebare, în poartă, bate:
viața e și blestem sau numai fum e ?
SCRISOARE MAMEI
Pășind pe pajiști de flori înmiresmate,
înmiresmate,
grăbită să prinzi un colț de eternitate,
de eternitate,
ți-ai croit unic și nesfârșit drum
străjuit de plopi înalți de fum,
de fum,
și ai plecat departe,
tot mai departe
și-o lume-ntreagă ne desparte,
ne desparte.
doar visul mai poate să te-ncapă,
să te-ncapă
când te mai zăresc un pic
dincolo de-o apă,
de-o apă.
apa curge tot devale,
tot devale,
clipa-mi curge spre matale,
spre matale…
PRUTULE, MĂI PRUTULE
De unde ai apărut,
sărmane, Prutule Prut ?
niciodată noi n-am vrut
să facem hotar din Prut.
niciodată noi n-am vrut
să curgă sânge pe Prut.
o rană și un durut,
ne-au făcut răii din Prut.
veniți, voi români, la Prut
să-l secăm dintr-un sărut !
nici esență și nici brut,
nu mai rămână din Prut !
am visat sau mi s-a părut
că nu mai vrem graniță pe Prut ?
vrem să ridică un scut
doar pe Nistru, nu pe Prut.
și născut și nenăscut
vor la Nistru, nu pe Prut.
noi, românii, ne-am lăut
și în Nistru, și în Prut.
FACEREA
Într-o zi cât un an,
Dumnezeu şi-a muiat degetul în praful
unei stele,
l-a presărat peste umbra unui zbor
de înger,
l-a amestecat cu un cântec adormit
într-un gând,
l-a trecut prin flacăra nestinsă
a singurătăţii colorate,
a turnat o părticică din ecoul
unei nebunii,
a adăugat câteva îngândurări ale
căutătorului
de himere prin galaxia unei picături
de rouă,
le-a strecurat prin miresme de erori,
le-a fulgerat cu îndoieli şi nelinişti,
le-a rostogolit prin grădina infinitului,
prin neastâmpărul vântului,prin zăpada
tăcerii, prin rază de lună, prin glazură
de taină, de dor şi amor,
prin candidă şi neîntreruptă mirare,
le-a trecut prin clepsidra unei clipe,
a suflat apoi uşor,
am ţipat în do major.
COPILĂRIE
Alcool amețitor topit în sânge cu zvon de
magie,
umbră suptă pe nesimțite de desișul pădurii
ce a fost odată,
fum năruit în răscrucea văzutelor
și nevăzutelor,visatelor și nevisatelor,
linie frântă a unui gând între două
întâmplări și o rană sângerândă,
lacrimă uscată pe un obraz de nectar,
lumină a unei stele demult dispărute,
mângâiere pe o frunte înaltă de omăt,
frânturi de veșnicie rămase în suspensie,
amintirea unui fastuos răsărit de soare,
orizont destrămat într-un cândva
din tăcerea misselor lui Bach,
eden devastat de un uragan de mirări și
întrebări,
o inimă în care încăpea un început de lume,
eonică zidire de cântări celeste,
zbor lin peste o banchiză de miracole,
curcubeu adăpându-se din licorile clipei,
chipuri nelămurite zburdând
pe despletitele cărări ale zării și văzduhului
de dincolo și de dincoace
de vălul mayei.
copilărie trăită sau visată?
Mihai Merticaru s-a născut pe 20 iunie 1938, în satul Beţeşti, comuna Rediu. După terminarea claselor primare (1945-1949) şi gimnaziale (1950-1953), urmează cursurile Liceului Bacovia (azi, Colegiul Naţional Ferdinand I) din Bacău (1953-1956). Este apoi bibliotecar (1956-1957) şi profesor suplinitor (1957-1960). În 1960 se înscrie la Facultatea de Filologie a Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Iaşi, pe care o absolvă în 1965, cu lucrarea de licenţă Critica snobismului în opera Hortensiei Papadat-Bengescu, sub coordonarea prof. univ. dr. doc. Constantin Ciopraga, care o apreciază cu nota zece. După terminarea facultăţii, este profesor titular de limba şi literatura română la Şcoala Nemţişor, comuna Vânători Neamţ (1965-1967), la Şcoala Profesională din Buhuşi (1967-1968) şi colaborator la ziarul Steagul roşu din Bacău. În 1968 ia fiinţă ziarul Ceahlăul din PiatraNeamţ şi este angajat ca redactor la secţia culturală, unde funcţionează până în 1974, când cotidianul devine hebdomadar. Revine în învăţământ la Şcoala Generală Nr. 5 din Piatra Neamţ, titularizându-se prin concurs. Publică peste 250 de articole şi studii în revistele cu profil pedagogic, inclusiv în Revista de pedagogie şi în Tribuna învăţământului. Editează patru manuale auxiliare în sprijinul învăţământului de performanţă. În anul 1980, îşi susţine lucrarea metodico-ştiinţifică Dezvoltarea aptitudinilor creatoare ale elevilor şi obţine gradul didactic I în învăţământ, cu calificativul „Foarte bine“, grad echivalent cu cel de conferenţiar universitar. Coordonează editarea revistei şcolare Muguri (1978-1988).
Mihai Merticaru, membru al Uniunii Scriitorilor din România, este inclus în peste 50 de antologii şi dicţionare româneşti şi străine, colaborează la diverse reviste literare din ţară şi din străinătate, membru de onoare în revista Destine literare-Montreal, este tradus în limbile engleză, italiană şi germană, deţine mai multe premii şi menţiuni speciale, dintre care amintim: Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Bacău, 2014; Premiul literar internaţional Naji Naaman’s, 2016, Liban; Premiul literar internaţional Corona, Italia, 2017 ş.a. Mihai Merticaru și-a pus semnătura pe 25 volume de versuri. Un volum omagial i-a fost dedicat recent de scriitorul Constantin Tomşa: Mihai Merticaru : un om sobru & un poet discret – Editura Cetatea Doamnei, 2021.
PREMII ȘI DISTINCȚII:
*Premiul special la Concursul Național de Poezie de la Cluj-Napoca, 2006
*Premiul Uniunii Scriitorilor din România –Filiala Bacău, 2014
*Prix litteraires Naji Naaman ’s, Liban, 2016
*Membru onorific Maison Naaman’s pour la Culture, Liban, 2016
*Premiul literar internațional CORONA, Italia, 2017
*Premiul l și Dropia de aur la Concursul Național de Poezie organizat de revista Dor de Dor, 2018
*Premiul Meritul Poetic acordat de revista Monitorul de Poezie la Concursul Internațional MONITORIADA, 2019
*Premiul l pentru cel mai frumos sonet obținut la Concursul Internațional organizat de revista Cervantes, 2020
*Premiul “ Victor Frunză”—cu publicarea volumului “Brâul Afroditei“, la Festivalul International de Creație Literară “Titel Constantinescu“, ediția a Xlll-a, Editura Rafet, 2020.
ECOURI CRITICE: Ioan Holban, Vasile Spiridon, Cristian Livescu, Lucian Strochi, Ion Rotaru, Nicolae Busuioc, Adrian Dinu Rachieru, Geo Vasile, Paul Aretzu, Domnița Neaga, Elisabeta Bogățan, Diana-Dobrița Bîlea, Dan Mănucă, Emanuela Ilie, Delia Muntean, Constantin Tomșa, Marius Chelaru, Constantin Mănuță, Mioara Bahna, Leonard Gavriliu, Emilian Marcu, Petre Isachi, Cornel Galben, Victoria Milescu, Petruș Andrei ș.a.
Volume publicate:
- Vânătoare princiară (poeme, debut editorial, editura Cronica, Iași, 1992)
- Catedrală de azur (poeme, editura Cronica, Iași, 1994)
- Repere literare şi stilistice (eseuri, editura Cronica, Iași, 1996)
- Scriere cuneiformă (poeme, editura Cronica, Iași, 1997)
- Întâlnire pe pod (poeme, editura Timpul, Iași, 2003)
- Imperiul lupului (poeme, editura Crigarux, Piatra-Neamţ, 2006)
- Împărăţia clipei/The Kingdom of an Instant (volum bilingv român-englez, 333 de micropoeme în stil haiku – editura Convorbiri literare, Iași, 2007)
- Arca lui Petrarca (sonete, editura Poezia, Iași, 2008)
- Împărăția frigului (editura Timpul, Iași, 2009)
- Geometrie lirică (sonete, editura Limes, Cluj, 2010)
- Umbra păsării (poeme alese, editura Limes, Cluj-Napoca, 2011)
- Arta euritmiei (sonete, editura Vasiliana-98, 2012)
- Veșnicia dintre clipe (poeme, editura Vasiliana-98, 2013)
- Miresme celeste (poeme alese, editura Tipo Moldova, Opera Magna, Iași, 2013)
- Fiordurile memoriei (poeme, editura Cetatea Doamnei, 2014)
- Flacăra din piatră (sonete, editura Inspirescu, Satu Mare, 2015)
- 101 sonete (sonete, editura Ideal, Chișinău, 2015)
- Urciorul de aur (poeme, editura Ravex Coms, București, 2016)
- Culori viscolite/Snowdrifted colours (volum bilingv român-englez, editura Eikon, București, 2016)
- Zbor lăuntric/Inward Flight (volum bilingv român-englez, editura Ideal, Chișinău, 2017)
- Vis și abis (sonete, editura Mușatinia, Roman, 2018)
- Brâul Afroditei (poeme, editura Rafet, 2020)
- Rondeluri (poeme, editura Ateneul Scriitorilor, Bacău, 2020)
- Grădini celeste (sonete, editura eLiteratura, 2021)
- Lumina invizibilă/Luce invisible (volum bilingv român-italian, editura Cetatea Doamnei, 2022)