O mână poate să schimbe istoria lumii, în bine sau în rău. De la imagini cosmice fascinante, denumite de astronomi „mâna lui Dumnezeu” sau „ochiul lui Dumnezeu”, și până la evenimente mundane intrate în legendă, mâna s-a detașat de corpul fizic și a aprins imaginația oamenilor.
De pildă, imaginea, în raze X, a unei “mâini cosmice” a fost înregistrată în 2009, de observatorul Chandra, care se rotește deasupra Pământului la înălțimea de peste 500 km. și la o distanță de 17.000 ani-lumină față de Pământ. Această mână din Univers este, de fapt, o stea neutronică rotitoare – un pulsar (denumit B1509) – care eliberează energie în timpul rotației sale. Desi pulsarul are numai 20 km în diametru, nebuloasa căreia îi dă naștere se întinde în spațiu pe o distanță de 150 ani-lumină. Porțiunile auriu-roșiatice din fotografie reprezintă părți dintr-un nor de gaz învecinat, energizat de curentul de electroni și ioni emis de pulsar. Imaginea poate fi asemănată cu cea a unei mâini, iar astronomii au denumit-o “mâna lui Dumnezeu”, inspirați de “ochiul lui Dumnezeu”, o altă fascinantă imagine cosmică, obținută de astronomii europeni în februarie 2009.
În fotbal, „mâna lui Dumnezeu” este o sintagmă care definește și îl personalizează pe Diego Armando Maradona, autorul celebrului gol marcat cu mâna la meciul cu Anglia, din sferturile de finală ale Cupei Mondiale din Mexic (1986), în finala cu Anglia. De asemenea, Les Bleus au supravieţuit la Campionatul mondial contra Irlandei, datorită lui Thierry Henry care a dat o mână… sacră de ajutor echipei naţionale.
Ce s-a întâmplat în 2004 cu mâna președintelui Băsescu pe obrazul unui copil? Imagini pe toate posturile, venite via Internet, împânzeau monitoarele și ecranele din gospodăriile tuturor, pentru a arunca o mână „montată” (video editată) de un dumnezeu în carne și oase, a cărui minte și tehnică agresivă, manipulatorie voia să ne inunde conștiințele. Fiecare are de ales, de judecat ce este adevărat sau fals în toată această regie la care mulți creatori de film jinduiesc: tehnică, arta manipulării, toate oferite unui public cât mai variat. Oare „trucaj” înseamnă și „jocul de-a adevărul” ?! Cert este un singur lucru: marii regizori și cei minori ar trebui să renunțe la artă lor de a ne impresiona, de a ne spune povești mai mult sau mai puțin adevărate în fața acestei regii românești înfățișate în câteva secunde cu o marionetă sentimentală reprezentată de președintele mincinos și copilul victimă din public. Aici avem filmul perfect, monteurul și regizorul în aceeași persoană, un Oscar mult visat.
Nu degeaba, poate, în Vechiul Testament, când se face aluzie la mâna lui Dumnezeu, căci acest simbol prezintă divinitatea în deplina ei putere: mâna lui Dumnezeu creează, ocrotește, sau dacă se opune, nimicește. Ți-a pus Dumnezeu mâna-n cap, se zice în vorbirea uzuală, când ai mult noroc și îți merge bine. În limba latină, manus (mână, autoritate, putere) derivă din manipulus, care desemnează o structură organizatorică militară de 200 de oameni. Manipulul era ușor de condus, comandat, mânuit, manipulat, prin voce și semnale. Sensul de manipulare a rămas neschimbat până în zilele noastre, însemnând posibilitatea de a deplasa, a muta, a conduce ceva.
Și pentru cei cuprinși de cumințenie, a atinge cu blândețe, în sens Matern și Patern.
