Ioana Stuparu – Autoportret literar

Meda l-a zărit în aeroport pe Darius. Călătoreau cu acelaşi avion. Ea, ca de obicei singură, mergea în afara ţării, în interes de serviciu. El, împreună cu soţia şi cu fiul lor – Tanu îşi planificaseră o călătorie de plăcere. Fiind ziua de naştere a copilului, s-au gândit la un cadou special pentru vârsta lui: o vizită la Disneyland.

Un tremur uşor a pus stăpânire pe corpul Medei, în timp ce mergea în urma lor. Era ceva comparabil cu o stare de nerăbdare. Nu i se mai
întâmplase aşa ceva! Şi nu era prima oară când vedea un copil radiind de fericire, în timp ce îşi ţinea părinţii de mână!

Tabloul acesta i-a produs o stare excepţională, pe care, în toate previziunile ei, nici măcar timp de o clipă nu o zărise.

Rapid, în mintea ei s-a petrecut un salt în timp. În primul rând, un salt înapoi.

Trecuseră câţiva ani de când pusese pe primul loc cariera. Câştigul bănesc fusese pe măsura aşteptărilor. Casa pe care şi-o achiziţionase făcea parte din visul ei încă de pe când era adolescentă. În foarte scurt timp devenise cunoscută din punct de vedere profesional. Era foarte apreciată. Probabil era şi invidiată, conform proverbului: ”Cine nu are dușmani, nu simte că trăiește”!

Pentru a face saltul în viitor, trebuia să treacă mai întâi prin prezent. Era conștientă că muncește foarte mult. Programul de lucru se prelungea uneori până târziu. Când ajungea acasă, abia mai avea timp să-şi facă un duş. De multe ori adormea la televizor.

Saltul în viitor a atenționat-o că trebuie să se gândească mai mult la ea. Avea nevoie de o schimbare.

Sentimentul de nerăbdare intervenea cam des de la un timp. Îi părea rău că trecuseră anii pe lângă ea şi nici nu observase. Dacă i-ar fi stat în putinţă, ar fi oprit timpul pe loc, să se bucure mai mult de viaţă! I se învălmăşeau în minte multe dorinţe şi nu mai avea răbdare să aştepte! Ar fi vrut să aibă un copil, să-l ţină de mânuţă, să-l strângă la piept…

I-a venit în minte o întâmplare de pe când se afla la şcoala generală: la ora de dirigenţie doamna profesoară i-a întrebat pe fiecare ce ar vrea să devină când vor fi mari. Când i-a venit ei rândul s-a destăinuit cu curaj. Cuvintele curgeau ca o flacără produsă de lemne uscate, groase, care arde cu aceeaşi intensitate, mult timp: ”Eu vreau să studiez mult, să colind tot globul pământesc. Să aflu cum trăieşte lumea pe alte meleaguri, să am experienţe când va fi să schimb ceva în vieţile oamenilor”. Cuvintele ei, dar mai ales sufletul pe care l-a pus când a vorbit au adus uimire în rândul colegilor care tindeau poate spre ceva mai simplu, mai uşor realizabil. Spre exemplu, una dintre fete a spus că ea vrea să devină femeie, să aibă copii pe care să-i ţină în braţe, să-i alăpteze la sânul ei, ca să-i facă mari şi sănătoşi. Toată clasa a izbucnit în râs, făcând haz de povestea ei de viaţă, iar ea, în loc să se supere i-a privit cu voioşie, cu dragoste, cu bucuria vieţii pe care şi-o dorea ea.

„Vreau să mă bucur de viaţă”! s-a trezit Meda strigând în gând, cu toată fiinţa ei, uitându-se către Cer.”

 

(Vol. Viața, eterna dorință – nuvelă, Editura Ghepardul, 2021, pp.37-40)

 

„În faţa unei icoane poţi să-ţi mărturiseşti bucuriile, necazurile sau greşelile făcute cu voie sau fără de voie. Pe care, de ruşine ori din lipsă de curaj, nu le spui altcuiva. Ţinându-le în tine îți pot cauza îmbolnăviri grave sau mai puţin grave.

Credinţa în ajutorul cerut în faţa unei icoane, face adesea minuni. Revelaţia o poţi avea imediat sau cu oarecare întârziere. Din omul necăjit, fără speranţă,  devii un alt om. Gândurile ţi se luminează, soluţiile rezolvării problemelor încep să se arate, încrederea în tine se instalează, redându-ţi echilibrul.

Şi, poate, mustrările de conştiinţă care-ţi întunecaseră viața crezându-le grave, de nedestăinuit, capătă dimensiunile adevărate. Devii pe neașteptate alt om, oferindu-te sfătuitor al unui semen care are nevoie de o vorbă bună, de o îndrumare, de o încurajare.

Există icoane făcătoare de minuni şi în locuinţele obişnuite ale oamenilor. Ele au ajuns în acele spaţii fie prin achiziţionare directă, fie primite în dar. Cert e că nimic nu e întâmplător! Acesta este rolul spiritelor care colindă nelimitat şi comunică între ele. Iar dacă e vorba de o binefacere, lucrurile se rezolvă uşor, producând minunarea şi bucuria primirii unei icoane dorite cu ardoare.

Pictorii de icoane sunt hăruiţi de Dumnezeu. Ei se dăruiesc acestei îndeletniciri, cu trup şi suflet, prin rugăciune, post şi comportament exemplar.

Chipurile sfinţilor au stârnit întotdeauna interes pentru oameni. Minunile care se produc sunt emoţionante şi de neuitat.

În vremuri tulburi, chipurile sfinților se arătau adesea pe geamurile de la ferestrele caselor. Erau exemple cu puternic sentiment emoțional și de neuitat. Era certitudinea că în Cer există viață. Că Dumnezeu e viu și știe tot ce se întâmplă cu Lumea de pe Pământ. Că sfinții, Oastea Cerească sunt vii și coboară sub diferite moduri prin lume, ca ajutor spiritual de care omul este legat sufletește, toată viața. Vestea că pe
geamul unei case s-a arătat o icoană cu chipul unui sfânt, zbura răspândindu-se miraculos de repede. Pentru trăirea minunilor dumnezeiești oamenii își lăsau baltă toate treburile gospodărești și alergau să vadă chipurile sfinților. Era de preferat hrana pentru sufletul dornic de
credință, iubire, nădejde. La întrebările pe care și le puneau în gând: „Oare ce ne vestesc aceste icoane, aceste arătări ale sfinților?”, răspunsurile veneau la timpul potrivit, în multe feluri. Oricum, speranța în ajutorul divin și rugăciunea nu dispăreau din mintea oamenilor.”

 

(Vol. Sfânta Călăuză a Vieţii – spiritualitate, Editura Fast Editing, 2022, pp.50-51)

 

Ioana Stuparu s-a născut pe 2 octombrie 1942 în comuna Mârşani, judeţul Dolj. Domiciliul actual este în Bucureşti. Este scriitor și jurnalist, manifestându-se în toate genurile literare: poezie, proză scurtă, roman, eseu, cronică literară, teatru, povestiri pentru copii, reportaje, memorialistică etc.

Este membră în UZPR (Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România), UCMR – ADA (Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor), având publicată o carte de cântece şi melodii înregistrate, care se află şi în Fonoteca de Aur de la Radio România, ADR (Academia DacoRomână), LSR (Liga Scriitorilor Români). Ioana Stuparu este Cetățean de Onoare al Comunei Mârşani, pentru întreaga activitate de scriitor şi de om de cultură.

 

Opera literară:

  • Clipa de lumină – roman, Editura Miracol, 2001;
  • Oameni de nisip, vol. 1 – Jurământul văduvei – roman, Editura Amurg Sentimental, 2006; reedit. Editura Semne, 2013;
  • Oameni de nisip, vol. 2 – Târguiala – roman, Editura Amurg Sentimental, 2006; reedit. Editura Semne, 2013;
  • Oameni de nisip, vol. 3 – Lacrimi pe vatră – roman, Editura Amurg Sentimental, 2006; reedit. Editura Semne, 2013;
  • Grădina care s-a suit la cer – proză scurtă, Editura Florile Dalbe, 2007;
  • Tovarăși de ultima zi, Editura Dacoromână, 2010;
  • Sfeşnic târziu – poezie, Editura RawexComs, 2011;
  • Miniona, dramă – teatru, Editura Arefeana, 2011;
  • Vera – roman, Editura Dacoromână, 2012;
  • Cununa rapsodului – poezie, Editura RawexComs, 2012;
  • Muzeul cu buclucTeatru. Comedie în două acte, Editura Dacoromână, 2012;
  • Pași din hora vieții – povestiri, Editura Rawex Coms, 2013;
  • Viziune și credință – Premoniții, mesaje divine – eseu, Editura Semne, 2014;
  • Tihna pelerinului, exegeze, portrete, omagii – cronică literară, Editura Semne, 2014;
  • Cuvinte de mătase, exegeze, portrete, omagii – cronică literară, Editura RawexComs, 2014;
  • Autori şi atitudini – Taina devenirii – cronică literară, Editura Betta, 2014;
  • Zbor peste Marea Panonică – roman, Editura Amanda Edit, 2015;
  • La marginea ploii – poeme creştine, Editura Semne, 2015;
  • Întâmplări din plai – poezie pentru copii, Editura Dacoromână, 2015;
  • Clara – roman, Amanda Edit, 2016;
  • Cireșul spovedaniei – roman, Amanda Edit, 2017;
  • Cântând pe o rază astrală – poezie, Editura Amanda Edit, 2017;
  • Făgăduiala din vis – File de jurnal – memorialistică, Editura Amanda Edit, 2019;
  • Coloane în timp – cronică literară, Editura Fast Editing, 2019;
  • Viața, eterna dorință – nuvelă, Editura Ghepardul, 2021;
  • Aşteptând aripi, Editura Fast Editing, 2021;
  • Sfânta Călăuză a Vieţii – spiritualitate, Editura Fast Editing, 2022.

 

Volume colective:

  • Mărturisirea de Credinţă Literară (vol.II, Scrisul ca Religie la Români în preajma Anului 2000, un “document de conştiinţă colectivă” conceput şi orânduit de Artur Silvestri, editura Carpathia Press, 2008);
  • Înţeleptul din America – Alexandru Nemoianu – opera în analize şi exegeze (documentar iniţiat, îngrijit şi prefaţat de Artur Silvestri, editura InterMundus, 2008);
  • Daruri pentru Patriarhul Teoctist (colaborare cu eseul Ultima noapte a Patriarhului Teoctist la cartea semnată de Raluca Alexandru-Vlaiculescu, editura Pro, 2008);
  • Solidaritate şi Toleranţă (antologie de texte PROADO – Asociaţia PRO Apărarea Drepturilor Omului, iniţiată de Menuţ Maximinian, editura Mesagerul, 2009);
  • Mărturii Tulburătoare (In memoriam Artur Silvestri, iniţiat de Mariana Brăescu Silvestri şi coordonat de Teodora Mândru, editura Carpathia, 2009);
  • Studii şi cercetări de dacoromânistică (Revista Academiei Dacoromâne, Anul 1, nr. 1, realizator Geo Stroe, cu obiceiuri, ritualuri şi tradiţii: Jocul Paparudelor şi Ritual de înmormântare din comuna Mârşani, Dolj, editura Dacoromână, Bucureşti, 2011);
  • Studii şi cercetări de dacoromânistică (Revista Academiei Dacoromâne, coordonator Geo Stroe, editura Dacoromână, Bucureşti, 2013); 
  • Lumină din lumină destine însenină (In memoriam Titus T. Stoika, volum iniţiat şi realizat de Florian Laurenţiu Stoica, editura Fundaţiei Literar-Istorice STOIKA, 2013)

 

Antologii:

  • Printre sfinte tăceri (poezie, proză, eseu, antologie îngrijită de Marcel Crihană, editura Perpessicius, 2004);
  • Proprietarii de visuri (poezie, proză, eseu, teatru, antologie îngrijită de Marcel Crihană, editura Perpessicius, 2006);
  • Noul Orfeu (antologie de poezie iniţiată de Artur Silvestri, 2008);
  • Antologia Sonetului Românesc (realizare a poetului Radu Cârneci, în volumul 3, cu sonetul Daţi-mi un fluier, editura Muzeul Naţional al Literaturii Române, 2009);
  • 55 de poeţi contemporani (antologie realizată de Valentina Becart, editura Arhip Art, 2010);
  • Meridiane Lirice (Aripi de Vis) (antologie a Poeziei Româneşti Contemporane realizată de Gheorghe A. Stroia, editura Armonii Culturale, 2013);
  • Simbioze Lirice (antologie de poezie realizată de Rodica Elena Lupu, editura Anamarol, 2013);
  • Omagiu adus Domnitorului Constantin Brâncoveanu şi fiilor lui, la 300 de ani de la decapitarea de către turci (antologia de poezie religioasă realizată de Elena Armenescu, editura Mirabilis, 2014);
  • Poètes, vos papiers! (anthologie de poesie roumaine, traducere şi realizare Paula Romanescu, 2014);
  • Sonetul muzical (realizat de artiştii scriitori Alexandrina Chelu şi Florian Chelu Madeva, cu sonetul Daţi-mi un fluier, în volumul 5, 2015);
  • Fântâna Cuvintelor – Antologie poetică (Fontana e Fjaleve – Antologii poetike) (antologie bilingvă româno-albaneză, iniţiator şi traducător Baki Ymeri);
  • Boema ’33 (antologie de poezie şi proză coordonată de Florian Huţanu, redactor Rodian Drăgoi, editura Bucureşti);


Premii şi distincţii:

  • Premiul “Perpessicius-Crihană” (pentru proză scurtă, acordat pentru vol. Grădina care s-a suit la Cer);
  • Premiul “Mihai Eminescu” (pentru promovarea valorilor temporale DacoRomâneşti – Baladă pentru Eminescu);
  • Doctor Honoris Causa (pentru întreaga activitate de creaţie literar-artistică);
  • Părinte al Patriei (pentru întreaga creativitate literară dacoromânească).

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *