Când avem bucuria să citim în prima carte din Biblie, Facerea sau Geneza, că: „Dintru început a făcut Dumnezeu cerurile și pământul” (cap. 1, vers. 1), gândul nostru ca fulgerul merge în lumea cerurilor și află, că lui Dumnezeu „mii de mii de slujitori Îi slujeau, și de zece mii de ori zece mii stăteau înaintea Lui. S-a ținut judecată și s-au deschis cărțile” (Daniel 7, 10).
Și ca să nu ne depărtăm prea mult de aritmetica divină, vom consemna aici și viziunea Sfântului Evanghelist Ioan din Apocalipsa sa: „M-am uitat, și împrejurul scaunului de domnie, în jurul făpturilor vii și în jurul bătrânilor am auzit glasul multor îngeri. Numărul lor era de zeci de mii de ori zece mii și mii de mii” (Apocalipsa 5, 11).
Cred că azi, computerele și mașinile de calcul, ar putea să ne dea, oarecum, numărul uriaș al îngerilor pe care i-a zidit Dumnezeu mai înainte de orice lucrare. Am putea spune că a umplut văzduhul de îngerii Săi slujitori, asistând mereu la o sărbătoare a îngerilor, precum însuși Apostolul Neamurilor, Sfântul Pavel, cu ochii săi i-a văzut, când a călătorit în al treilea cer: „Și v-ați apropiat de muntele Sionului, de Cetatea Dumnezeului Celui Viu, Ierusalimul ceresc, de zecile de mii, de adunarea în sărbătoarea îngerilor” (Evrei, 12, 22).
După cum ne învață Biserica, având la temelia ei cuvântul lui Dumnezeu, noi, fiecare în parte, la Sfântul Botez, primim din partea lui Dumenzeu un înger păzitor: „Feriți-vă, spune Domnul Iisus, să nu defăimați nici măcar pe unul din acești micuți (copilașii) căci vă spun că îngerii lor în ceruri văd pururea fața Tatălui Meu care este în ceruri” (Matei 18, 10).
Ca să pricepem ceva din lumea îngerilor, vedem, potrivit Scripturii, că ei ar fi asemuiți cu înfățișarea unui om (Daniel 8, 15) care face legătura între noi și Dumnezeu, după cum citim: „Pe când încă vorbeam eu în rugăciunea mea, a venit repede în zbor, iute, omul Gavriil, pe care-l văzusem înainte într-o vedenie, și m-a atins când se aducea jertfă de seară. El m-a învățat, a stat de vorbă cu mine și mi-a zis: Daniele, am venit acum să-ți luminez mintea. Când ai început să te rogi, a ieșit cuvântul, și eu am venit să ți-l vestesc; căci tu ești prea iubit și scump” (Daniel 9, 21-23).
Ne rugăm Domnului ca să auzim și despre noi un cuvânt ca acesta!
Iată că nu doar omul are un înger păzitor, ci și popoarele! Daniel proorocul ne vorbește de marele voievod Mihail (Daniel 12, 1), care ajută și ocrotește popoarele: „Iar căpetenia împărăției Persiei mi-a stat împotrivă 21 de zile; însă iată că Mihail, una din căpeteniile cele mai de seamă, mi-a venit în ajutor, și am ieșit biruitor acolo, lângă împărații Persiei” (Daniel 10, 13).
Știm prea bine cum s-a arătat Arhanghelul Gavriil, Maicii Domnului, și a vestit venirea lui Iisus pe pământ, iar Elisabetei că va naște prunc pe Ioan Botezătorul (Luca 1, 11-20; 1, 26-38).
Despre lumea îngerilor a scris o carte maica Alexandra (Principesa Ileana, fiica Regelui Ferdinand și a Mariei), precum și Andrei Pleșu, și nu este ușor să scrii doar în câteva rânduri, despre această lume extraordinară.
Așadar, noi suntem ocrotiți de îngerii păzitori!
Să nu-i supărăm prin faptele noastre urâte!