Ultimul E
Când am amuțit în verde
Cupa lipsită de tine geme
Dă fulgere sângeratice.
În abisurile dizolvate,
Pași-mi dădeau dureri line
Iar nici o sărutare nu mă atinsese.
Dorințele roșii sorbite-n soare
Acum se lăsau moarte, căzătoare.
****
Numărătoarea
Sângele ce grava râuri
Prin plantațiile de simțuri
Mereu își pierdea rațiunea,
Timpul și cauza fiind plăceri tainice.
Valuri de temeri tăcute
Întind timpul în picături de rouă,
Pierzându-și astfel sătule
Înțelesele cuvinte labirintice.
****
Duminica
Cu aspirantă acuzare
În Duminica respectului
Nu mă mai tem de soare.
Aleator, vuietul posesiunilor
Se micșorează în versuri rănite.
Blestem stima impoliteții
Iar rupestru pictez
Duminica!
****
Gânduri
Pătrunzător, infernul eternului
Umple goluri nesecate de durere.
Sumbrii, cu temeri mii
Câinii timpului își latră anii,
Totul în jur fiind înăbușit în gânduri.
Cerul sfâșiat, despicat pe umerii oamenilor
Se descompune-n aburi albaștrii.
Să luați aminte, voi secături!
Nimic, și nimeni de aici
Nu pleacă cu de la sine putere,
Poate doar Timpul, dac-am să doresc!
****
Noii, noi…
Tăcuta mea ființă Cade, coboară grăbită spre cer.
Astâmpărate năravuri mârșave
Mereu îmi clătesc ochii cei verzi,
Pe când lumea barbară
Decadent, îmi crează dezgust,
Aceștia am fost din timpuri,
Bogați pe pământ dar săraci în ceruri!
Și totu-i ca o dogmă, O învățătură străveche!
****
Veche! (I)
Sub nemișcata rază
Nobil, debil și palid
Zeul Soare, măiastru
Pe-acele frumuseți catifelate,
În goliciunea din locuri
Printre ciudatele busturi,
Mereu impecabil visa.
Florile prea-mărite
Din izvorul nesecat
Cu păsarile-i albastre,
Distrugeau fragede timpuri.
Cu-n decor de jale
Plin de amețeli,
Unde fluturi se iubeau
Cerul mâhnit cu bolta de stele,
L-au înlocuit cu dracii ne-acoperiți.
Veche! (II)
Plin de-amara-i mântuire
Sângele-i clocotea rece.
Răsturnat din astă dimineață
Poetul, ivit din ceață
Călătorea smintit, plin de iubire
Prin nopțile flămânde.
Indecent, sentimental plin
Răzbătea-n crimele nocturne.
Strigoii de ceară-l strigau nesimțiți
Iar el, tristul poet mohorât
Încă iubea necontenit!
Felicitări pentru aceste minunate poeme