***
dădea insistent cu ambele palme
peste fața crispat-mirată
a copilului
l-a tras în dosul gardului
din stația de pe Vieru
și îl lovea fără milă.
Am început a tremura
transpiram de ură
am fugit spre ei
și nu știam ce să fac
nu știam de ce ceilalți trecători
nu fac nimic
i-am zis că sun poliția imediat
iar ea
zmuncindu-l din loc
mi-a zis că e bunica lui și are tot dreptul.
Eu nu am putut face nimic pentru micuțul cu down
dar el a făcut mult pentru mine.
Seara, când m-am întors acasă,
Adi a dezlipit fototapetul
din apartamentul în care stăm cu chirie,
am avut impulsul de a o lovi imediat
dar mi-am amintit de el,
de cum o îmbrățișa
în acea dimineață
pe bunica sa de picior
în timp ce ea îl lovea.
CHINTESENȚĂ
Privesc păduchii de pe orhideea pe care mi-ai dăruit-o
înainte de ultima despărțire
și mi-e milă să-i omor
și plâng,
plâng până simt mânuțele calde
ale lui Adi pe obrajii mei
apoi
sărutul ei pe ochii mei plânși
zicându-mi că ochii mei sunt prea frumoși
ca să plângă
și pentru câteva ore
viața mea se umple de sens