De la Ienăchiță Văcărescu la Claudiu Dumitrache: „Antologia de lirică românească de la începuturi și până astăzi” (Christian W. Schenk)

Rumänische Lyrikanthologie Band VII: Von den Anfängen bis heute, Christian W. Schenk, Dyonisos, 2024
Rumänische Lyrikanthologie Band VII: Von den Anfängen bis heute, Christian W. Schenk, Dyonisos, 2024

După 30 de ani de muncă, scriitorul Christian W. Schenk, unul dintre cei mai importanți și cunoscuți autori contemporani, a publicat în Germania „Antologia de lirică românească de la începuturi și până astăzi”. Scrisă în limba germană, colecția antologică include VII volume care cuprind cei mai talentați, notabili și reprezentativi 433 de poeți români din toate timpurile, o lucrare unică și monumentală pentru promovarea și conservarea culturii române.     

Cronologia scriitorilor dâmbovițeni, traduși și prezentați de „Trovantul Schenk” în lucrare, începe cu Ienăchiță Văcărescu (care deschide, de altfel, și primul volum), continuă cu Ion Heliade Rădulescu, Vasile Cârlova, Grigore Alexandrescu, Elena Văcărescu, Gheorghe Izbășescu, Gheorghe Tomozei, Mircea Drăgănescu, Ioan Vintilă Fintiş și Marius Oprea, și se termină cu Claudiu Dumitrache (prezentat în volumul VII, printre ultimii 4 poeți reprezentativi din literatura română, născuți după 1990). Printre cei mai tineri din ultimul volum sunt și Mihok Tamas (Oradea) și Bogdan-Alexandru Petcu (Bacău), iar printre contemporani, dintre cei mai consacrați, Savatie Baștovoi, Horia Gârbea, Aura Christi, Dumitru Crudu, Radu Afrim, Radmila Popovici, Liviu Apetroaie, Claudiu Komartin, Igor Ursenco și Adrian Lesenciuc.

În prezentarea sa la această lucrare, Christian W. Schenk, membru corespondent al Berlin-Brandenburg Academy of Sciences and Humanities, a precizat că „este regretabil că unii poeți talentați nu au primit recunoașterea sau sprijinul adecvat pentru a-și aduce creațiile în atenția unui public mai larg. Adesea acest lucru se datorează lipsei de interes din partea Uniunii Scriitorilor și a institutelor culturale responsabile”. Totodată, Schenk a scris că „antologia cercetează bogata tradiție literară a României” și „calitatea poeziei românești în toată splendoarea ei”.

Christian W. Schenk remarca, în anul 2020, că „Poezia nu a murit, – nu va muri, pentru că ea este o componentă esențială a sensibilității umane; – ea își are locul discret în adâncul ființei umane, un modus vivendi a naturii noastre. Așa credea și poetul național al românilor, acum mai bine de un secol, așa crede azi și un tânăr poet al vremii noastre Claudiu Dumitrache, – pe același meridian, cu alt limbaj, cu alte orizonturi ale recepției lirice, cu alt conținut în vălmășagul realităților contemporane!” În aceeași cronică, publicată la Sydney, referitoare la Claudiu Dumitrache și volumul „Boemia unui mort”, pe care poetul dâmbovițean l-a publicat în anul 2018, Schenk a mai scris: „Lirism, modernitate, expresivitate autentică în densitatea și culorile verbului, poezia lui Claudiu Dumitrache este mesajul unui talent literar în configurația tinerei lirici de azi”.

Conf. univ. dr. Ștefan-Lucian Mureșanu, critic literar, antropolg, etnolog și membru al Asociaţiei de Filologie şi Hermeneutică Biblică din România, a scris (în volumul de critică „Persuasiune și dorința de comunicare în actul criticii”) că versurile lui Claudiu „surprind atât prin naturalețe, cât și prin filosofia specifică poeziei simboliste tratată într-un neomodernism violet”. Tot Mureșanu a remarcat că „versurile chemării din înalt spre marea vieții pământești demonstrează apartenența poetului la lumea lumilor” și că în poezia sa „se regăsește o supraconductibilitate poetică, o cromatică menită să producă un maxim de extaz și să masivizeze cele mai mărunte sentimente, până la apocaliptic”. În fața sincerității creațiilor sale, a mai scris Mureșanu, „a sensurilor pe care Claudiu le administrează cu talent deosebit în versurile sale, trebuie să rămâi și să meditezi mult, deoarece cuvintele pe care le folosește nu sunt explicate în modul în care dorește poetul să le expună în dicționare”.

Unul dintre cei mai mari oameni de cultură din Basarabia, Nicolae Dabija a scris că poetul Claudiu Dumitrache are o poezie originală ce îl singularizează, poezia lui având înger, iar Calinic Argeșeanul, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului, a declarat că autorul are „harismă cu carul, isprăvi inedite și personalitate uluitoare”. În poezia sa, ierarhul a remarcat talentul și faptul că autorul dâmbovițean e mai „mult satiric decât liric, în poemul „Slujitorii lui Apollo”, dar și moralist”. Regizorul Andrei Zincă, fiul lui Haralamb Zincă, de asemenea, îl consideră pe Claudiu „o personalitate unică peisajul românesc”.

Mihai-Claudiu Dumitrache, născut la București pe 7 mai 1999, locuiește în comuna Costeștii din Vale, lângă orașul Titu. El este recunoscut la nivel mondial și elogiat în ultimii ani de unele dintre cele mai cunoscute figuri intelectuale și artistice pentru activitatea sa muzicală și literară. Acad. Ioan-Aurel Pop, Nicolae Dabija, Calinic Argeșeanul, Liviu Antonesei, Christian Schenk, Jonathan Jackson, EB Davis, Dida Drăgan și Andrei Zincă sunt doar câteva nume care au scris despre el, dâmbovițeanul ajungând și în atenția publicațiilor din străinătate, în care este numit „o revelație din Valahia”, „cea mai reprezentativă tânără personalitate culturală a României” și „mesajul lui Mihai Eminescu pentru secolul actual”.

Claudiu Dumitrache este asemănat cu Mihai Eminescu și desemnat cel mai profilic tânăr scriitor român de Euro Education Federation, federație europeană pentru educația adulților și tinerilor din Uniunea Europeană. A publicat 8 cărți, a cântat în aproape 3,000 de spectacole și a organizat evenimente culturale și artistice de nivel național și internațional. De asemenea, este cel mai tânăr laureat, din istoria presei românești, al premiului Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, inclus în antologii, dicționare enciclopedice și monografii.

Claudiu a câștigat numeroase premii pentru poezie, muzică și jurnalism, printre care se numără și Premiul revistei Litere și Premiul revistei Literatura și Arta (din Republica Moldova), fiind desemnat și Personalitate notorie a culturii și vieții publice în Republica Moldova. Claudiu a mai stabilit recordul național pentru Cel mai tânăr autor de autobiografie (omologat de Asociația Cartea Recordurilor din România). De asemenea, a primit titluri precum: Cetăţean de Onoare la Costeştii din Vale, Ambasador Internaţional al Păcii la World Literary Forum for Peace and Human Rights şi Ambasador al Culturii la Euro Education Federation.

Cercetătoarea Galina Martea, de la Academia Româno-Americană de Arte și Științe, în volumul „Identitatea Literaturii Române în Cultura Universală”, a precizat că „cele scrise de Claudiu Dumitrache sunt lucrări prețioase, opere inedite care, cu certitudine, vor rămâne înscrise pentru totdeauna în tezaurul cultural românesc”. În cuvintele academicianului Ioan-Aurel Pop, istoric de renume și Președinte al Academiei Române, Claudiu Dumitrache „este un simbol pentru viitorul creației intelectuale” care „va duce literatura română și artele mai departe”, „un intelectual care poate coagula suflete” și „un purtător și făuritor de cultură cum rar se mai găsesc astăzi în Țara Românească”.

Atras de Dumitru Stăniloae, Sofronie Saharov, Zoe Dumitrescu Bușulenga, Serafim Rose, Theologos Cadar și Mihai Eminescu, Claudiu a publicat numeroase articole cu subiect religios, iar în anul 2023 a publicat 4 cărți, printre care „Albert Einstein și dorul firesc de Ortodoxie”. Această carte, care urmărește firul roșu al revelațiilor naturale pe care savantul Albert Einstein le-a avut, a fost una dintre cele mai bine vândute zece cărți de la editura Agaton în ianuarie și februarie 2024, precum și una dintre cărțile premium prezentate de Radio România Actualități. În ianuarie 2024, Claudiu Dumitrache a publicat „Acatistul lui Eminescu”, autorul menționând caracterul simbolic al acatistului și văzându-l pe Mihai Eminescu „stâlp al Bisericii Ortodoxe Române și luceafăr al înțelepciunii românești”.

În ultima vreme, Claudiu Dumitrache a apărut în publicații din California (Hollywood), din Italia, din Marea Britanie și din Chicago. El este membru afiliat CPFCFC din cadrul Societății Academice de Cercetare a Religiilor și Ideologiilor de pe lângă Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și susține conferințe despre originea și sensul artei pentru elevi și studenți. Din 2022, organizează, prezintă și prezidează Premiile Radar de Media.

Pe 25 aprilie, de la ora 14:00, Claudiu va susține o conferință pentru elevii și studenții din Târgoviște. Evenimentul, denumit „Citește și Dăruiește”, va avea loc la Cinema Independența, în prezența autorităților publice județene, iar intrarea este liberă.

sursa: TIMPUL

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *