Lidia Lazu – În voia luminii

Publicat în 2012, volumul de poezie În voia luminii reprezintă o nouă etapă de maturitate artistică în creația Lidiei Lazu. Volumul explorează teme esențiale precum relația omului cu transcendentul, fragilitatea, dar și puterea existenței, apropierea de natură și calea spre lumină ca simbol al adevărului și cunoașterii. Poezia Lidiei Lazu, deopotrivă nostalgică și profundă, invită cititorul să contemple nu doar lumea exterioară, ci și universul interior. Titlul însuși este o metaforă a căutării sensului existenței, în care lumina capătă multiple valențe: spirituală, artistică și filozofică. Lidia Lazu construiește o lume poetică dominată de o liniște gravă, dar vibrantă, în care fiecare cuvânt este cântărit și încărcat de semnificații, și unde fragilitatea vieții umane, trecerea timpului și nevoia de a găsi un echilibru între material și spiritual sunt teme recurente. (Dintre toate formele) „extreme am ales / un taifun îndârjit / care să m-arunce/ în tării // atât de departe / încât fiecare celulă / a mea / să-nceapă să / populeze cerurile / până la infinit”.

Un alt element remarcabil al acestui volum este tonalitatea meditativă, aproape mistică, care învăluie textele ce respiră a raze de plenitudine sufletească. Lumina devine mai mult decât un simbol – este o chemare, un drum și o destinație permanente. Decizia  de a fi în propria voie este marcată cu apăsare și curaj, într-o solitudine care nu aduce lacrimi, ci profunzimi pentru “cea mai bogată ființă din lume”:  (Adevărul) „este că vreau să fiu lăsată / în voia firii mele / vreau să am cuvânt în fața Domnului / nimeni să nu fie intermediar / ochii mei să-i înalț cu semeție / căci prin ei se vede în adâncurile mele”.

În unele poezii se simte o undă de melancolie, un dor al eului liric de absolut, dar și o acceptare a imperfecțiunii lumii. Acest echilibru dintre neliniște și seninătate dă o profunzime aparte versurilor, făcându-le accesibile și, în același timp, provocatoare pentru cititorul modern: (Spectrele noastre) „ușoare ca fumul / se ridică noaptea mult / deasupra orașului / cu mișcări purificatoare”.

Stilul Lidiei Lazu continuă să impresioneze prin eleganța și claritatea expresiei, reușind să transforme detaliile aparent banale ale cotidianului în revelații ale eului luminat: (Pe lângă mare eu sunt) „cea mai stranie creatură / cu ochii schimbători / și sufletul în vânt”. Natura este una dintre constantele volumului – copacii, soarele, păsările și soarele devin martorii tăcuți ai transformărilor interioare ale eului liric. Prin aceasta, poezia sa capătă o dimensiune subtilă, punând în lumină relația pluridimensională dintre om și mediul înconjurător: (Zumzetul soarelui nostru) “ne face să vibrăm pe nisipul / încins // și ne pomenim în largul mării / stropiți de salturile delfinilor / și narcotizați de schimbătoarele / culori ale zărilor”.

Lidia Lazu își păstrează, în prezentul volum, calitatea de a scrie poezie care este deopotrivă biografie și jurnal de călătorie interioară, cu accent pe comuniunea meta-reală. Versurile sale fără reguli ortoepice (lipsa punctului și virgulei, drept mărci ale curgerii spre infinit, extază) sunt clare și accesibile, dar ascund sub simplitatea lor teme complexe și o subtilitate care cere de fiecare dată atenție. Limbajul, lipsit de artificii, este plin de imagini poetice memorabile și filozofice, de culori ale unui curcubeu sufletesc, precum în O fracțiune de secundă, În fiecare zi îmi caut urmele, Urmele noastre pe pământ. Toate acestea sunt exemplificări ale “voiei luminii”, deci a puterii autoarei de a surprinde esențialul într-o formă lapidară, „ca-ntr-un dans al luminii / al luminii” (Culorile luminii).

În concluzie, În voia luminii este un volum care se trăiește cu intensitate în timpul lecturii. El oferă o experiență poetică bogată, în care cititorul este invitat să reflecteze asupra fragilității propriei existențe, dar și asupra frumuseții care o înconjoară, pentru că (Și sufletul meu) “după ce va fi fost iertat / va rămâne în așteptarea/ noilor lumii”.

Scurtă biografie

Lidia Lazu s-a născut la 20 februarie 1953, în comuna Smârdioasa, județul Teleorman, satul Șoimu. A absolvit liceul din Alexandria și cursurile Școlii populare de Artă din București, clasa prof. Cornelia Mănescu. A debutat în România literară, în februarie 1994, cu un grupaj de poezii prezentat de Mircea Ciobanu. A colaborat la revistele România literară, Luceafărul, Viața Românească, Poesis, Argeș, Cafeneaua literară, Meandre, Curierul de Vâlcea, Spații literare.

Inițiative culturale:

• Spectacolul de autor Destine bizare la MȚR, la Teatrul Mansarda (de două ori), Muzeul Național de Istorie, la Muzeul Colecțiilor, la Casa Corpului Didactic din București, la Palatul Mogoșoaia (Cuhnea), la Sala Dalles, la Uniunea Scriitorilor (Sala Oglinzilor), la Catedrala Ortodoxă “Adormirea Maicii Domnului” din Satu Mare, la bibliotecile comunale ale orașelor Buzău, Rm. Vâlcea, și Giurgiu, la Muzeul de Artă din Rm. Vâlcea (emisiunea a fost transmisă integral la TV Soti), Rotonda MNLR, la Călimănești, Casa Eminescu-Copou-Iași, la templul Baha’i din Chicago, la Palm Springs, Pasadena, Rotary-West Lake, Hayward;
• În mai 2008, la invitaţia “Viitorul Român Society” din Los Angeles CA şi a doamnei Ileana Costea, a susţinut un turneu artistic cu recitalul Vreau să joc (I want to dance), în română și engleză;
• Recitalul Amurg violet, din poezia lui George Bacovia, la Tineretul Român, la 30 octombrie 2006, împreună cu actorul Petre Moraru și cu participarea excepțională a pianistei Ilinca Dumitrescu și a fagotistului Vasile Macovei;
• Recitalul Mihai Eminescu – Frumoasa fără corp, susținut la Casa Eminescu din Iași-Copou, la 120 ani de la moartea Poetului (2009).
• Recitalul Izvor sonor, pentru poezia lui Lucian Blaga (în anul UNESCO), un număr de 15 poezii recitate în română și franceză (în traducere de Jean Poncet, apoi a primit Premiul pentru Traducere de la Uniunea Scriitorilor în 1997), un spectacol. cu improvizații folclorice, prezentate la Teatrul Mansardă (de trei ori), la Biblioteca Județeană Vâlcea, la Rotonda Tineretului Românesc, însoțite de trei fagoturi Blaga fagottisimo), apoi împreună cu corul Preludiu, în regia lui Voicu Enăchescu; la Casa de Cultură Franceză din Blaj, la Galați, Giurgiu, Alexandria, Brașov;
• Recitaluri la TVRM – Ilinca Dumitrescu și invitații săi etc.;
• Colaboratoare în ultimii 12 ani la Radio 3 Tineret, Radio România Cultural (emisiunile Diotima, despre iubire, frumos și adevăr – din literatura universală, împreună cu Dragoș Pâslaru și Claudiu Romilă; Remember pentru mileniul III și Imago mundi, realizator Maria Urbanovici), și la Radio Actualități;
• Membră a Uniunii Scriitorilor din România, ASB, secția Poezie, 2007;
• Publive Studio – Emisiunea Teatru pe scurt. Realizatori: Lidia Lazu, Petre Moraru. Producător general: Design New Generation SRL (2021 – prezent).

Volume de poezii:

• Poezii de care uitasem – Editura Vinea, 1995 (cu o prefață de Mircea Ciobanu);
• Continuarea cuvântului – Editura Vinea, 1999;
• Balansoarul umbrei – Editura Vinea, 2004;
• Cuvântul care stă să mă nască / The word poised to birth me, poezii bilingve – Editura Vinea, 2008; format ebook, EuroPress, 2014;
• În voia luminii, poezii – Ed, Ideea Europeană, 2010; format ebook, EuroPress, 2012;
• Jurnale ameriane (ebook) – memorialistică, EuroPress, 2014;
• Varianta B – Editura Eikon, 2015;
• Flori de spini, poezii – ePublishers, 2020;
• Zile la marginea zării – ePublishers, 2024.

În antologii:

• Poezia pădurii, Editura Orion, 1999;
• Spectre Lyrique, Antologie de la poesie roumaine contemporaine, Ed. Europa, 2000;
• 101 poeme, Colecția Ideal, Ed. Biodova, 2011; format ebook, EuroPress, 2011;
• Soarta firului de nisip, Editura Tipo Moldova, 2012;
• Antologie de poezie română contemporană (în română, franceză, engleză și germană), vol. II, ed. TipoMoldova, 2014;

Traduceri:

• Înainte, calm și drept, roman de Francois Nourrissier –  traducere de Lidia și Ion Lazu.

Referințe critice:  Mircea Ciobanu (România literară), Florin Mihăilescu (Viaţa Românească), Anghel Ruda (Viaţa Românească), Radu Voinescu (Luceafărul), Gh. Grigurcu (România literară), Horia Gârbea (Ziua literară), Ion Murgeanu (Meridianul Românesc-USA, Ziua literară), Radu Cange (Poesis), Ion Andreiţă (România liberă), Nicolae Tzone, Maria Urbanovici, George Astaloş, Lucian Gruia.