Paharul de lut
Viața se-nghesuie în mine
îmi strecoară sângele
îl mută dintr-un pahar de cer
într-altul de pământ
face asta de câteva ori pe zi
crezând că va spori
sub clopotele care se trag în biserici
Numai timpul
îl adulmecă
și-apoi bea din el
până când
strigătului lutului
nu se mai aude
Bătăile inimii
unde se vor duce, Doamne,
bătăile inimii mele?
când ziua se va înveli cu noaptea,
iar copacii vor amorți de dor?
Pesemne că vor cotrobăi în pământul Tău,
se vor juca cu sufletul lui
De-a v-ați ascunselea, de-a baba oarba
cum se întâmplă cu toate celelalte
Apoi vor înflori
într-o frumoasă zi de primăvară
Când Tu te vei uita
Intr-o oglindă a îngerilor
Stiletto
Am căutat
să-mi cumpăr pantofi stiletto
de la magazinele din oraș
I-am luat cu un număr mai mare
Să încapă iubirea
pe care ai scăpat-o
când ai fugit
Pierdere
Nu vă mai îngroziți, trecătorilor!
Oamenii ăștia
pe care-i vedeți
stau la rând
să cumpere viață.
Au pierdut-o
când au încercat
să fure bucăți de timp
de la tarabele din piață
Învață-ne
Mă vei contrazice,
spunându-mi că marile povești
vin doar din ochiuri de cer
cum cad ploile
și ninsorile.
Dacă-i așa,
atunci,
Maestre,
dă-ne câțiva copaci
și învață-ne
cum să-i ținem ramurile
să prindem iubirea