Ziarist și Poet de excepție, omul Mihail Eminescu s-a născut sub raza divină a geniului, trăind în continuare într-un sfârșit de secol al celor damnați să cugete și să moară cu o conștiință deplina de mărturisitori, deci martori, și apoi, la final, ca martiri. Cercetătorul și eminescologul Constantin Barbu prezintă în volumele intitulate „Codul invers. Arhiva înnebunirii și uciderii nihilistului Mihai Eminescu” portretul adevărat al Poetului care declara despre Sine: „Toate-mi sunt de o potrivă, / Eu rămân ce-am fost: — romantic.” (Eu nu cred nici în Iehova). Prin cele două dosare de interdicție – Dosarul 968 din iulie 1883, respectiv Dosarul 645 din aprilie 1889, care se află la Arhivele Naționale ale României se confirmă că Eminescu a fost urmărit, hărțuit și interzis din rațiuni politice, naționale și externe. Totuși acesta va izbuti să rămână în constiința românească, în ciuda, după cum se va observa, lungului proces de falsificare din jurul biografiei sale publice și personale. De pildă, campaniile publice de strângere de fonduri din anii izolării lui M. Eminescu se vor dovedi forme de manipulare a opiniei publice, în timp ce banii colectați se aflau deja în gestiunea celor care organizaseră, cu mult timp înainte, înlăturarea ziaristului și Poetului.
În seria noastră intitulată „Revista presei” ne dorim să ilustram cum a început și s-a finalizat campania de denigrare publică a personalității eminesciene (1883-1889). Lexicul și expresivitatea vremii au fost păstrate și redate ca atare, fără a se interveni pentru corecturi la nivelul ortoepic al limbii române actuale.
1. Regina Elisaveta, aflând că amicii eminentului nostru poet Eminescu adună un fond pentru a’i veni în ajutor la greaua suferință de care este atins, a bine-voit a contribui cu 560 franci, dice Rom. Liberă.
(Curierul Foaea Intereselor Generale, 10 iulie 1883)
2. Ce e nou? Sciri personale.
[…] — Dl Mihaiu Eminescu, unul din cei mai buni poeţi români, pe care cu mândrie îi avem în cununa colaboratorilor noștri, zace bolnav la Bucuresci; dorim din inimă, ca bola-i să fie trecătoare și în curând să ne putem bucura de accentele lirei sale. —
(Familia, 17 iulie 1883)
3. Sărmanul Eminescu! Am anunciat înainte cu câteva săptămâni, că distinsul poet şi colaborator al nostru, dl M. Eminescu este greu bolnav şi ne-am esprimat dorinţa d’a-l vedea cât mai curând vindecat. —Durere, dorinţa nostră nu s’a realisat; amicul nostru fu lovit de bola cea mai înfricoşată, de alienaţiunea mentală. El nu mai cântă, căci lira i-a cădut din mână. Deci astăzi ori ce remăşiţă literarie a nefericitului poet, are o valoare şi mai mare. Noi posedem încă trei poesii inedite ale lui, pe cari dimpreună cu altele deja publicate de noi ni le-a dat pentru „Familia”. Una din aceste este şi ceea din numerar presinte.
(Familia, 28 august 1883)
4. Mai mulți tineri din capitală, amici ai nefericitului Eminescu, s’au decis a contribui pe fiecare lună pentru întreținerea amicului lor în casa de sănătate. Dl. T. Maiorescu are partea cea mai mare în acestă frumosă și nobilă acțiune.
(Curierul Foaea Intereselor Generale, 2 septembrie 1883)
5. Națiunea ne informează că mai mulți omeni de bine s’au asociat pentru susținerea nenorocitului poet și confrate, M. Eminescu.
(Românulu, 4 septembrie 1883)
6. Ce e nou? Sciri personale.
Dl T. Maiorescu a luat iniţiativa d’a contribui pe fiecare lună pentru întreţinerea poetului Eminescu în casa de sănătate.
(Familia, 11 septembrie 1883)
7. In trei luniul viitor oct. – dec. vom publica : poesii de M. Eminescu, Petru V. Grigoriu, M. Pompiliu, Carol Scrob, Duiliu Zamfirescu.
(Familia, 18 septembrie 1883)
8. (Poetul Eminescu) persoana grată la curtea din Bucuresci, și director al ziarului oposițional, „Timpul“, scrie „S. d. Tageblatt“ de aici s’a alienat pe neașteptate. Ni se pare că „S. d. Tageblatt“ a cules scirea dintr’un isvor foarte nesigur și necurat din „Bucarester Zeitung“ redactată de Hans Kraus, care adună în formațiunile sale din cafenele de pe strade și din inchipuirea proprie și le depune parte în foaia sa parte le trimite la „P. Lt.“ ca corespondențe originale. Eminescu e bolnav de astă vară dară este mai mult de o lună, de când am cetit că merge spre însănătoșare.
(Telegraful Român, 27 septembrie 1883)
9. Der befarmte rumänische Dichter Eminescu, welcher sich des besonderen Wohlmollend der Königin Elisabeth von Rumänien zu erfreuen hatte, obgleich er Redakteur eines oppositionellen Journals, des „Zimpul“, war, ist plößlich irresinnig geworden. Der unglückliche Dichter, der insbesondere auf dem Gebiete der rumänischen Lyrik Beachtenswerthes geschaffen ER mußte in der Irrenanstalt Souse in Bukarest untergebracht
(Traducere: Poetul român Eminescu, care s-a bucurat de favorurile speciale ale reginei Elisabeta a României, deși era redactor al unei reviste de opoziție, „Zimpul”, a înnebunit. Nefericitul poet, care realizase lucrări remarcabile, în special în domeniul poeziei românești, a trebuit să fie internat la azilul de nebuni Souse din București.)
(Pester Lloyd – Abendblatt, 6 Oktober 1883)
10. Eminescuismert román költő és lapszerkesztő, ki Erzsébet királyné (Carmen Sylva) pártfogásának is örvendett, megtébolyodott.
(Traducere: Eminescu, un cunoscut poet și redactor de ziar român care s-a bucurat și de patronajul reginei Elisabeta (Carmen Sylva), a înnebunit.)
(Fővárosi Lapok, 7 október 1883)
11. Megörült költő. Eminescuromán költő, ki, daczára annak, hogy ellenzékilapot szerkesztett, a román királynő kitüntetőjóindulatának örvendett, a napokban megőrült. A szerencsétlent, ki a román lyrikusok között igen népszerű volt, a bukarestiőrültek házába szállították.
(Traducere: Un poet nebun. Poetul român Eminescu, care, deși a editat un ziar de opoziție, s-a bucurat de admirația Reginei României, a înnebunit de curând. Nefericitul, care era foarte popular printre liricii români, a fost dus la casa de nebuni din București.)
(Magyar Polgár – Kolozsvár, 10 október 1883)
12. Diverse.
(Alecsandri pentru Eminescu.) Cetinuu in diarele din Bucuresci: D. V. Alecsandri va tíne Vineri 15 Octobre, la orele 3 d. a. o conferintia in sal’a Atheneului, in folosulu distinsului si nenorocitului poetu Eminescu. Sujetulu ce va tracta d. conferintiaru este: Fântâna Brandusi’a. Pretiulu intrarei este de 2 lei.
(Gazeta Transilvaniei, 14 octombrie 1883)
13. Dl V. Alecsandri ţinu vineri la 14/26 oct., după miădăcii la 3 ore, o conferinţă literariă in sala Ateneului din Bucuresci. Cu asta ocasiune ilustrul nostru poet cetit Fântâna Blandusia, noua sa comedie in versuri şi in 3 acte. Conferinţa s’a dat in folosul poetului Eminescu, lovit de curând de o bolă crudă, precum anunţiasem şi noi.
(Familia, 16 octombrie 1883)
14. Se scie ca poetul Eminescu a fost lovit de uă crudă bolă. Aflam ca medicii au decis a-l trimite la Viena, spre a fi instalat într’uă casă de sănătate. * * *
*** Astfel numai ne vom scuti de spectacolul care întristază astăzi pe iubitorii literaturei române, astfel nu vom mai vedea atunci pe X și Y trecând în ochii multora drept poeți, pe când poesiile lui Eminescu zac necunoscute de imensa majoritate a publicului nostru.
(Românulu, 22 octombrie 1883)
15. (Dl V. Alecsandri) ținu Vineri 14/26 Octomvre o conferență literară în sala ateneului din Bucuresci. Cu această ocasiune ilustrul nostru poet ceti „Fântâna Brândușa“, noua sa comedie în versuri și în 3 acte. Conferența s’a dat în folosul poetului Eminescu, lovit nu de mult — precum anunțaserăm și noi de boala cea mai cumplită, de alienațiunea mentală. Venitul se urcă la 1500 de franci.
(Telegraful Român, 22 octombrie 1883)
16. Ce e nou? Sciri personale.
— Dl D. Butculescu,preşedintele şi conducătorul cooperatorilor din România, a trimis dlui Vasile Alecsandri, in numele Societăţii cooperative, suma de 100 lei pentru bolnavul poet Eminescu.
(Familia, 23 octombrie 1883)
17. (Eminescu.) Distinsul nostru poet Eminescu, despre care am amintit de mai multe ori în coloanele acestui jurnal, a plecat la Viena însoțit de amicul seu d. Chibici Rîurean, pentru a’și căuta sănătatea. Dea Dl, ca se putem anunța cât mai curând, că s’a întors ear sănătos în sinul acelora, cari’l iubesc.
(Telegraful Român, 27 octombrie 1883)
18. Ce e nou? Sciri personale.
Poetul Eminescu, lovit de o crudă bolă, in urmarea decisiunii medicilor, va fi trimis la Viena, spre a fi instalat intr’o casă de sănătate.
(Familia, 30 octombrie 1883)
19. Resboiul Weiss află cu nenorocitul poet Eminescu, care se află în institutul d-rului Leindenheim de lângă Viena, a suferit dilele trecute un atac de apoplecsie. Acest atac n’a lăsat din fericire nici uă urmă, dar este un semn reu pentru sănătatea regretatului Eminescu.
(Românulu, 26 noiembrie 1883)
20. Poesiile lui Eminescu vor apărea cât de curând intr’un volum, care deja s’a şi pus sub tipariu. Acesta scrie credem că va face o deosebită plăcere tuturor iubitorilor de literatură română originală. Regretatul Eminescu este unul din cei mai de frunte poeţi, dintre câţi a avut naţiunea română. Cugetări profunde, idei nalte şi originale, limbă îndesată şi o technică admirabilă sunt ânsuşirile lui caracteristice. Noi mai posedem âncă una din poesiile lui inedite, care se va publica după anul nou in foia nostra.
*** Seratele literare la dl Maiorescu in Bucuresci se continuă in toate sâmbetele, asistând totdeauna un număr frumos de literați. Nu de mult dl loan Slavici a cetit începutul unei novele, care a plăcut mult și care — s’o spunem cu plăcere — se va publică intâiu in „Familia”. Septămâna trecută a cetit dl P. Ispirescu ,0 călătorie la țară” din Poveştile Unchiaşului sfătos ; er dl T. Maiorescu a cetit câteva din poesiile lui Eminescu, cari tocmai se află sub presă. Tot atunci a cetit și dl Petru Dulfu comedia sa: „O certă pentru nimica”. Limba și versificațiunea n’au lăsat nimic de dorit; dar in ceea ce privesce descurcarea caracterelor şi a situaţiunilor, autorul trebue să facă unele modificări şi prescurtări, in urma observaţiunilor critice, care i s’au făcut de cătră ascultători, printre cari era şi dl Iacob Negruzzi, redactorul „Convorbirilor Literare“ din Iaşi.
(Familia, 4 decembrie 1883)
21. Poșta află ca prin inițiativa d-lui doctor Doca, s’a format un comitat pentru a da în decursul acestei luni un bal, din a căruia folos jumătate va fi destinat pentru spitalul căilor ferate, înființat de curând în Galați, er jumătate în folosul nefericitului poet M. Eminescu.
(Românulu, 5 decembrie 1883)
22. (Bibliografie). Poesiile lui Eminescu, nenorocitului poet, vor apărea cât de curând intr’un volum, care deja s’a și pus sub tipar. Sperăm că scrrea aceasta va face o deosebită plăcere tuturor iubitorilor de literatură rom., căci regretatul poet Eminescu este unul dintre cei mai de frunte poeți câți a avut națiunea română pănă acum.
(Telegraful Român, 6 decembrie 1883)
23. — Megörült költő. A „1 Bukarester Zeitung“ jelenti, hogy Eminescuromán költő a napokban megörült
(Traducere: Un poet nebun. Ziarul „1 București Zeitung” scrie că poetul roman Eminescu a înnebunit de curând.)
(Ellenzék – Független politikai napilap, Cluj-Kolozsvár , 10 decembrie 1883)
24. Scrii bucurescene.
— La Galaţi se va da un bal, din al cărui folos jumătate va fi destinat pentru vindecarea nefericitului poet Eminescu. —
(Familia, 18 decembrie 1883)
25. Se comunică diarului Indépendance roumaine, că sănătatea poetului Eminescu pare a se fi îmbunătățit. N’a mai avut nici un atac și se speră ca nu va mai avea. Poetul respunde forte bine cestiunelor ce i se pun dar acesta îl cam oștenesce. Se arată fórte afabil. Starea sea fisică este bună. Amicii poetului au adunat scrierile sale și librăria Socec se va publica într’un frumos volum, care va fi precedat d’uă prefață da d. Maiorescu.
(Românulu, 21 decembrie 1883)
26. A apărut în editura librăriei Socec din Bucuresci, Poesiilelui Mihail Eminescu, într’un splendid volum de 300 pagine, care face cea mai mare onore artei tipografice române. Aceste poesii au fost culese de amicii poetului din Convorbiri literare, unde cea mai mare parte dintre casele au fost publicate, precum și de prin felurite manuscrise, aflató de pe la unele persone particulare. Poesiile sunt precedate după scurta prefață de d. T. Maiorescu.
„Poesiile, așa cum se presinta <de distinsul critic, nu sunt revăzute de Eminescu și sunt prin urmare lipsite de îndreptările ce avea de gând să facă, cel puțin la cele vechi.
„Dacă totuși am publicat și aceste poesii, împreună cu celelalte, așa cum se găsesc, am făcut-o dintr’un simțământ de datorie literară. Trebuiau să devie mai ușor accesibile pentru iubitorii de literatura nóstră tote scrierile poetice, chiar și cele începetóre, ale unui autor care a fost înzestrat cu darul d’a întrupa adânca sea simțire și cele mai nalte gândiri într’o frumusețe de forme, supt a cârei farmec limba română pare a primi o nouă vieță “
(Românulu, 22 decembrie 1883)
27. Aflăm cu mare bucurie, că sănătatea poetului Eminescu pare a se fi îmbunătăţit. N’a mai avut nici un atac şi se speră, că nu va mai avea. Respunde forte bine întrebărilor ce i se pun, dar acesta il cam ostenesce. Se arătă forte afabil. Starea sa fizică e bună.
* Dl Titu Maiorescu, cu amabilitatea care-l caracteriseza, ni-a promis un articol „Despre direcţia nouă” şi o schiţă biografică despre o distinsă scriitoare, care a tradus in limba germană multe din productele Musei române; dela nefericitul poet Eminescu mai avem una din poesiile sale inedite, ce ânsuș — fiind âncă sănătos — ni-a dat pentru »Familia* ;
(Familia, 25 decembrie 1883)
28. Cetim, că sănătatea nefericitului poet Eminescu pare a se fi înbunătățit. N’a mai avut nici un atac și se speră, că nu va mai avea. Respunde foarte bine întrebărilor, ce i se pun, dar aceasta îl cam ostenesce. Se arată foarte afabil. Starea sa fisică e bună.
(Telegraful Român, 31 decembrie 1883)