Revista presei: Mihail Eminescu – Anul 1884

Poză realizată de Franz Duschek pentru medalionul Societății Junimea (1878)

1. Literatura si arte. Poesiile lui Eminescu au apărut la Bucuresci intr’un volum de 300 pagine, frumos tipărit. Credem, că publicul va grăbi a-şi cumpăra acesta carte, prin care oricine işi va câştiga o adevărată salbă literariă. Prefaţa, scrisă de dl Titu Maiorescu, sună astfel: „Poesiile aşă cum se presintă, nu sânt revădute de Eminescu şi sânt prin urmare lipsite de indreptările ce avea de gând se facă, cel puţin la cele vechi. Dacă totuşi am publicat şi aceste poesii, împreună cu celelalte, aşă cum se găsesc, am făcut-o dintr’un simţimânt de datorie literară. Trebuiau să devie mai uşor accesibile pentru iubitorii de literatura nostră toate scrierile poetice, chiar şi cele inceputoare, ale unui autor care a fost înzestrat cu darul d’a intrupă adânca sa simţire şi cele mai nalte gândiri intr’o frumuseţă de forme, supt a cărei farmec limba română pare a primi o nouă viaţă”.
(Familia, 1 ianuarie 1884)

2. Părintele nenorocitului poet Eminescu a încetat din viață.
(Romanulu, 14 ianuarie 1884)

3. Aflam cu plăcere câ simpaticul nostru confrate Eminescu se află pe deplin însănătoșit. Se crede câ în curând d-sea se va întorce în torá.
(Romanulu, 21 ianuarie 1884)

4. Soliile primite de amicii poetului Eminescu, spun ca sănătatea sea pare cu totul restabilită.
(Românulu, 22 ianuarie 1884)

5. (D. G. Eminovici,) părintele nefericitului poet Eminescu, a încetat din viață la moșia Ipotești, jud. Botoșani, în vârstă de 70 de ani, (lice V. Botoșanilor, în cursul vieții sale, a avut nefericirea a perde mai mulți fii, dar la bătrânețe fu atins și mai mult de cruda nenorocire, ce a lovit pe talentatul poet și pe un frate al său.
(Telegraful Român, 26 ianuarie 1884)

6. Ce e nou? Sciri personale.
Poetul Eminescu insânătoșat! Cu bucurie tragem atenţiunea cetitorilor noştri asupra scirii fericite împărtăşită de foiletonistul nostru din Bucuresci in cronica sa de acuma, despre insânătoşarea deplină a poetului nostru Eminescu. Felicităm literatura naţională şi trimitem simpaticului poet salutările noastre căldurose. —

7. Dilele acestea murise in Botoşani dl Eminescu, tatăl poetului Mihaiu Eminescu şi al doamnei Drogli, născută Eminescu.
(Familia, 29 ianuarie 1884)

8. (Poetul Eminescu). Ni se comunică o scrie îmbucurătoare. Poetul Eminescu este acum deplin sănătos. Amicul său domnul Al. Chibici Rîvneanu, a primit o scrisoare din partea lui Eminescu, scrisă într’un stil limpede și cu mult bun simț, înregistrăm cu bucurie această plăcută scire. 
(Telegraful Român, 2 februarie 1884)

9. Timpul află cu plăcere cu d. Eminescu se află cu desăvârșire bine. Peste puține zile, un prietin al sau va pleca la Viena spre a-l aduce la Bucuresci.
(Românulu, 11 februarie 1884)

10. Poetul Eminescu se găsește acum la Florența dinpreună cu amicul séi d. Chibicî. Starea sănătății d-lui Eminescu este mult mai satisfacátare și pe la 15 Aprile se va reîntorce în țară.
(Românulu, 1 martie 1884)

11. Poetul Eminescu se găsește acuma la Florența dimpreună cu amicul seu d. Chibici. Starea sănătăței d-lui Eminescu este mult mai satisfacătare și pe la 15 april se va reintorce în țară.
(Curierul Foaea Intereselor Generale, 2 martie 1884)

12. Ce e nou? Sciri personale.
Poetul Eminescu a părăsit deja Viena şi acuma petrece la Florenţa; starea sănătăţii sale este mult mai bună şi pe la mijlocul lui aprile se va rentoarce în ţară. —
(Familia, 11 martie 1884)

13. Vocea Botoșanilor spune că d. Nicolae Eminovici, fratele poetului Eminescu, s’a sinucis la moșia Ipotesci, plasa Târgului, (Botoșani), Mercuri 7 Marte curinte , la orele 8 și jumătate dimineța, îndreptându-și două focuri de revolver în gură.
(Românulu, 14 martie 1884)

14. Poesiile lui Eminescu se află de vânzare la Bucuresci, în toate librăriile, cu prețul de 4 lei esemplarul.
(Familia, 18 martie 1884)

15. Poetul Eminescu s’a întors în Bucuresci.
(Românulu, 31 martie 1884)

16. Poetulu Eminescu. Anunţăm cu bucurie, că multu talentatul nostru poetu M. Eminescu, după ce a făcută călătoria prin Italia, s a întorsă în Bucurescî, și se află pe deplinu sănătosu.
(Gazeta Transilvaniei, 4 aprilie 1884)

17. Ce e nou? Scrii personale.
Poetul Eminescu, după cum aflăm din ziarele dela Bucuresci, s’a intors acolo. —
(Familia, 8 aprilie 1884)

18. Sciri personale. Poetul Eminescu, sosind la Bucuresci, la gară fu întimpinat de amicii sei, în frunte cu dl T. Maiorescu. —
(Familia, 15 aprilie 1884)

19. Poetul Eminescu se află în Iaşi, unde a mers âncă înainte de sărbători. —
(Familia, 22 aprilie 1884)

20. Miercuri, 6 Iuniu v., la 8 ore sera Societatea de lectură a studenţilor, de la scólele medii române de aici va arangia în sala cea mare a Gimnasiului o Producţiune literară şi musicală cu urmatorea programă: 1) Cuvântă de deschidere ţinută de conducătorulă Societăţii. 2) Poetul Eminescu, studiu de G. Bogdană. 3) Insulă păstoriţei, idilă de Aug. Labitzki, esecutată de orchestra Societăţii. 4) Mircea şi Baiazid, partea primă din satira a treia de M. Eminescu, declamată de I. Braju.
(Gazeta Transilvaniei, 6 iunie 1884)

21. O notiță din „Gazeta Transilvaniei“ de eri și nesce bilete de invitare, distribuite tot eri, ne anunțară o nouă producțiune literară și musicală a zeloșilor noștri studenți. Surprisa noastră a fost cu atât mai mare, căci nici nu ne așteptarăm la petrecerea unei seri pe cât de plăcute pe atât și de importante din toate punctele de vedere.
Eată programul producțiunei: 1. „Cuvânt de deschidere,“ rostit de conducătorul societății Andreiu Bârlean ; 2. „Poetul  Eminescu“, studiu de septimatrul G. Bogdan; 3. „Visul păstoriței“, idilă de Labitzki, esecutată de orchestra societății; 4. „Mircea și Baiazid,“ partea I, din satira a treia de M. Eminescu, declamată de sextanul Ioan Brotu;
(Telegraful Român, 14 iunie 1884)

22. »Telegrafulu« află, că marele poet M. Eminescu va fi numit director al bibliotecii centrale din Iaşi.
(Gazeta Transilvaniei, 29 septembrie 1884)

23. D. M. Eminescu, fost regisor școlar, s’a numit în postul de supt bibliotecar al bibliotecei centrale din Iași, în locul d-lui A. Filipide, demisionat.
(Românulu, 1 octombrie 1884)

24. D. M. Eminescu, suplinitor pentru cadra de geografie și statistică.
(Curierul Foaea Intereselor Generale, 10 octombrie 1884)

25. Din Iași se scrie României libere, ca poietul M. Eminescu, scoborându-se din trăsură, și-a frânt piciorul. El a fost îndată dus în spitalul Sf. Spiridon, unde medicii îl trateau cu îngrijire și asigură că-l vor face bine, în câteva săptămâni.
(Românulu, 15 noiembrie 1884)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *